Republica Moldova e pierdută de tot! S-a trecut la comasarea localităților

Procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în Republica Moldova a devenit realitate odată cu adoptarea unei noi legi, care are ca scop consolidarea capacităților administrative ale autorităților publice locale și îmbunătățirea prestării serviciilor publice pentru populație. Proiectul de lege prevede că amalgamarea voluntară va implica comasarea benevolă a două sau mai multor UAT-uri (sate, comune, orașe, municipii), sub condiția ca teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate să fie continuu și să aibă minimum 3000 de locuitori. De asemenea, distanța de la centrul administrativ al UAT-ului amalgamat până la centrul oricărei alte unități care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.

Se vor aplica criterii de selecție pentru stabilirea centrului administrativ al UAT-urilor amalgamate, cum ar fi demografia (UAT cu cel mai mare număr de locuitori), capacitatea fiscală raportată pe locuitor și capacitatea de furnizare a serviciilor publice. Inițierea procesului de amalgamare voluntară va avea loc pe baza deciziilor consiliilor locale ale UAT-urilor de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși sau la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea respectivă.

În sprijinul acestui proces, autoritățile administrației publice centrale vor furniza suport informațional, organizatoric, metodologic și financiar. Se va institui un Fond de amalgamare voluntară a localităților, care va acorda stimulente financiare pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii în UAT-urile amalgamate și susținerea bugetelor acestora.

Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost elaborat de Cancelaria de Stat, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, și este inclus în Strategia de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030. Această inițiativă are ca scop optimizarea administrării locale și crearea unui cadru normativ propice pentru consolidarea capacităților administrative și dezvoltarea sustenabilă a localităților din Republica Moldova.

Coincidență sau nu, dar proiectul de lege de comasare a localităților vine urmare a reducerii numărului populației Republicii Moldova și depopulării localităților. Numărul populației Republicii Moldova a constituit 2,512 milioane, cu 52,3 mii mai puțin la începutul anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#localitati #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.