Republica Moldova e pierdută de tot! S-a trecut la comasarea localităților

Procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în Republica Moldova a devenit realitate odată cu adoptarea unei noi legi, care are ca scop consolidarea capacităților administrative ale autorităților publice locale și îmbunătățirea prestării serviciilor publice pentru populație. Proiectul de lege prevede că amalgamarea voluntară va implica comasarea benevolă a două sau mai multor UAT-uri (sate, comune, orașe, municipii), sub condiția ca teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate să fie continuu și să aibă minimum 3000 de locuitori. De asemenea, distanța de la centrul administrativ al UAT-ului amalgamat până la centrul oricărei alte unități care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.

Se vor aplica criterii de selecție pentru stabilirea centrului administrativ al UAT-urilor amalgamate, cum ar fi demografia (UAT cu cel mai mare număr de locuitori), capacitatea fiscală raportată pe locuitor și capacitatea de furnizare a serviciilor publice. Inițierea procesului de amalgamare voluntară va avea loc pe baza deciziilor consiliilor locale ale UAT-urilor de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși sau la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea respectivă.

În sprijinul acestui proces, autoritățile administrației publice centrale vor furniza suport informațional, organizatoric, metodologic și financiar. Se va institui un Fond de amalgamare voluntară a localităților, care va acorda stimulente financiare pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii în UAT-urile amalgamate și susținerea bugetelor acestora.

Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost elaborat de Cancelaria de Stat, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, și este inclus în Strategia de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030. Această inițiativă are ca scop optimizarea administrării locale și crearea unui cadru normativ propice pentru consolidarea capacităților administrative și dezvoltarea sustenabilă a localităților din Republica Moldova.

Coincidență sau nu, dar proiectul de lege de comasare a localităților vine urmare a reducerii numărului populației Republicii Moldova și depopulării localităților. Numărul populației Republicii Moldova a constituit 2,512 milioane, cu 52,3 mii mai puțin la începutul anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#localitati #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.