Republica Moldova e pierdută de tot! S-a trecut la comasarea localităților

Procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în Republica Moldova a devenit realitate odată cu adoptarea unei noi legi, care are ca scop consolidarea capacităților administrative ale autorităților publice locale și îmbunătățirea prestării serviciilor publice pentru populație. Proiectul de lege prevede că amalgamarea voluntară va implica comasarea benevolă a două sau mai multor UAT-uri (sate, comune, orașe, municipii), sub condiția ca teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate să fie continuu și să aibă minimum 3000 de locuitori. De asemenea, distanța de la centrul administrativ al UAT-ului amalgamat până la centrul oricărei alte unități care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.

Se vor aplica criterii de selecție pentru stabilirea centrului administrativ al UAT-urilor amalgamate, cum ar fi demografia (UAT cu cel mai mare număr de locuitori), capacitatea fiscală raportată pe locuitor și capacitatea de furnizare a serviciilor publice. Inițierea procesului de amalgamare voluntară va avea loc pe baza deciziilor consiliilor locale ale UAT-urilor de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși sau la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea respectivă.

În sprijinul acestui proces, autoritățile administrației publice centrale vor furniza suport informațional, organizatoric, metodologic și financiar. Se va institui un Fond de amalgamare voluntară a localităților, care va acorda stimulente financiare pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii în UAT-urile amalgamate și susținerea bugetelor acestora.

Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost elaborat de Cancelaria de Stat, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, și este inclus în Strategia de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030. Această inițiativă are ca scop optimizarea administrării locale și crearea unui cadru normativ propice pentru consolidarea capacităților administrative și dezvoltarea sustenabilă a localităților din Republica Moldova.

Coincidență sau nu, dar proiectul de lege de comasare a localităților vine urmare a reducerii numărului populației Republicii Moldova și depopulării localităților. Numărul populației Republicii Moldova a constituit 2,512 milioane, cu 52,3 mii mai puțin la începutul anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#localitati #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compararea prețurilor automobilelor în Europa este o provocare complexă, dat fiind că fiecare piață are propriile taxe, strategii comerciale și preferințe de consum. O analiză realizată de Euronews pe baza datelor Eurostat arată diferențe considerabile între țările europene în ceea ce privește costurile pentru „echipamentele de transport personal” – categorie ce include autoturismele, motocicletele și bicicletele.

Potrivit indicelui Eurostat, care folosește media UE de 100 drept punct de referință, Turcia este cea mai scumpă piață pentru achiziția de vehicule, cu prețuri cu 36,4% peste media europeană. Urmează Danemarca, liderul Uniunii Europene la acest capitol, unde costurile depășesc media cu 19,1%.

„Taxarea directă a autoturismelor diferă enorm în interiorul Uniunii Europene. Danemarca este un caz atipic de impozitare ridicată, ceea ce explică nivelul mare al prețurilor”, explică Georg Strasser, cercetător la Banca Centrală Europeană.

Alte state unde prețurile la vehicule sunt semnificativ mai mari decât media UE includ Islanda (18,1%), Țările de Jos (14,3%), Irlanda (10,3%) și Elveția (10,2%).

La polul opus, Macedonia de Nord și Slovacia oferă cele mai avantajoase prețuri, cu valori de 87,7% și, respectiv, 88,6% din media UE – echivalent cu o reducere de peste 10%. Alte piețe accesibile sunt Slovenia (8,7% sub medie), Cipru (8,6%), Cehia (8,4%), Norvegia (8,3%), Letonia (7,5%), Muntenegru și Polonia (ambele cu 7,2% sub media UE).

În concluzie, Europa prezintă o fragmentare puternică a pieței auto, determinată în principal de politicile fiscale, taxele de înmatriculare și strategiile comerciale ale producătorilor. Pentru cumpărători, alegerea țării potrivite poate însemna o economie de mii de euro.