Republica Moldova e pierdută de tot! S-a trecut la comasarea localităților

Procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în Republica Moldova a devenit realitate odată cu adoptarea unei noi legi, care are ca scop consolidarea capacităților administrative ale autorităților publice locale și îmbunătățirea prestării serviciilor publice pentru populație. Proiectul de lege prevede că amalgamarea voluntară va implica comasarea benevolă a două sau mai multor UAT-uri (sate, comune, orașe, municipii), sub condiția ca teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate să fie continuu și să aibă minimum 3000 de locuitori. De asemenea, distanța de la centrul administrativ al UAT-ului amalgamat până la centrul oricărei alte unități care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.

Se vor aplica criterii de selecție pentru stabilirea centrului administrativ al UAT-urilor amalgamate, cum ar fi demografia (UAT cu cel mai mare număr de locuitori), capacitatea fiscală raportată pe locuitor și capacitatea de furnizare a serviciilor publice. Inițierea procesului de amalgamare voluntară va avea loc pe baza deciziilor consiliilor locale ale UAT-urilor de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși sau la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea respectivă.

În sprijinul acestui proces, autoritățile administrației publice centrale vor furniza suport informațional, organizatoric, metodologic și financiar. Se va institui un Fond de amalgamare voluntară a localităților, care va acorda stimulente financiare pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii în UAT-urile amalgamate și susținerea bugetelor acestora.

Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost elaborat de Cancelaria de Stat, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, și este inclus în Strategia de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030. Această inițiativă are ca scop optimizarea administrării locale și crearea unui cadru normativ propice pentru consolidarea capacităților administrative și dezvoltarea sustenabilă a localităților din Republica Moldova.

Coincidență sau nu, dar proiectul de lege de comasare a localităților vine urmare a reducerii numărului populației Republicii Moldova și depopulării localităților. Numărul populației Republicii Moldova a constituit 2,512 milioane, cu 52,3 mii mai puțin la începutul anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#localitati #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.