Republica Moldova își dublează importurile de energie nucleară din România

Începând din luna noiembrie, Republica Moldova va dubla importurile de energie electrică de la centrala nucleară Cernavodă, operată de compania de stat românească Nuclearelectrica. Astfel, Energocom va achiziționa 20 MWh bandă pe zi de la centrala nucleară din România, dublu față de cantitatea importată în luna octombrie, totalizând 14.400 MWh, echivalentul a aproximativ 4% din necesarul lunii.

În plus, Energocom va cumpăra aproximativ 51.625 MWh de pe bursa română OPCOM, destinați în special pentru orele de vârf. Pentru luna noiembrie, Moldova estimează un consum total de 380.000 MWh pe malul drept al Nistrului, din care 53% vor proveni de la centrala termoelectrică moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), echivalând 202.000 MWh.

De asemenea, 25% din necesar, adică 95.000 MWh, vor fi asigurați de centralele termice din Chișinău și Bălți, iar 4% vor fi furnizați de parcurile și instalațiile de energie regenerabilă, care se estimează că vor genera 16.412 MWh.

Cu toate acestea, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că Moldova ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea necesarului de energie în iarna aceasta, în cazul unei crize de aprovizionare provocate de posibila stopare a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, ceea ce ar limita capacitatea de import de electricitate din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achhizitie #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.