Republica Moldova își dublează importurile de energie nucleară din România

Începând din luna noiembrie, Republica Moldova va dubla importurile de energie electrică de la centrala nucleară Cernavodă, operată de compania de stat românească Nuclearelectrica. Astfel, Energocom va achiziționa 20 MWh bandă pe zi de la centrala nucleară din România, dublu față de cantitatea importată în luna octombrie, totalizând 14.400 MWh, echivalentul a aproximativ 4% din necesarul lunii.

În plus, Energocom va cumpăra aproximativ 51.625 MWh de pe bursa română OPCOM, destinați în special pentru orele de vârf. Pentru luna noiembrie, Moldova estimează un consum total de 380.000 MWh pe malul drept al Nistrului, din care 53% vor proveni de la centrala termoelectrică moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), echivalând 202.000 MWh.

De asemenea, 25% din necesar, adică 95.000 MWh, vor fi asigurați de centralele termice din Chișinău și Bălți, iar 4% vor fi furnizați de parcurile și instalațiile de energie regenerabilă, care se estimează că vor genera 16.412 MWh.

Cu toate acestea, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că Moldova ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea necesarului de energie în iarna aceasta, în cazul unei crize de aprovizionare provocate de posibila stopare a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, ceea ce ar limita capacitatea de import de electricitate din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achhizitie #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.