Republica Moldova își dublează importurile de energie nucleară din România

Începând din luna noiembrie, Republica Moldova va dubla importurile de energie electrică de la centrala nucleară Cernavodă, operată de compania de stat românească Nuclearelectrica. Astfel, Energocom va achiziționa 20 MWh bandă pe zi de la centrala nucleară din România, dublu față de cantitatea importată în luna octombrie, totalizând 14.400 MWh, echivalentul a aproximativ 4% din necesarul lunii.

În plus, Energocom va cumpăra aproximativ 51.625 MWh de pe bursa română OPCOM, destinați în special pentru orele de vârf. Pentru luna noiembrie, Moldova estimează un consum total de 380.000 MWh pe malul drept al Nistrului, din care 53% vor proveni de la centrala termoelectrică moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), echivalând 202.000 MWh.

De asemenea, 25% din necesar, adică 95.000 MWh, vor fi asigurați de centralele termice din Chișinău și Bălți, iar 4% vor fi furnizați de parcurile și instalațiile de energie regenerabilă, care se estimează că vor genera 16.412 MWh.

Cu toate acestea, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că Moldova ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea necesarului de energie în iarna aceasta, în cazul unei crize de aprovizionare provocate de posibila stopare a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, ceea ce ar limita capacitatea de import de electricitate din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achhizitie #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o accelerare a creșterii economice a Republicii Moldova, după un an 2024 marcat de evoluții slabe. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2025, față de 1,7% cât era estimat anterior, revenirea fiind susținută în principal de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa, precum și de nivelul ridicat al consumului și investițiilor.

Experții FMI constată că sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană a contribuit la atenuarea impactului celui mai recent șoc energetic asupra populației și mediului de afaceri. În același timp, inflația a continuat să scadă după maximul atins la începutul anului, determinat de criza energetică. FMI anticipează că rata inflației va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%, până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, raportul semnalează deteriorarea contului curent, al cărui deficit este prognozat la circa 20% din PIB în 2025. FMI explică această evoluție prin cererea ridicată pentru bunuri de import, importurile mari de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, factori care indică o slăbire a competitivității producției autohtone.

Pentru anii următori, FMI prognozează o creștere economică moderată, dar stabilă. În 2026, PIB-ul real ar urma să avanseze cu 2,3%, pe fondul cererii interne și al efectelor pozitive ale recoltei din anul curent. Pe termen mediu, până în 2028, economia ar putea ajunge la un ritm de creștere de 3,7%, susținut de majorarea investițiilor publice și private și de implementarea reformelor structurale din cadrul Planului de creștere al Uniunii Europene, menite să sporească productivitatea.

FMI avertizează însă că deficitul contului curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea și exporturile vor începe să se stabilizeze.