Republica Moldova nu mai este dependentă de gazele din Rusia, declară premierul Dorin Recean

Premierul moldovean, Dorin Recean, a afirmat că republica nu mai este dependentă de gazul rusesc. Republica Moldova a reușit să nu mai consume combustibil din Rusia pentru că s-a conectat la rețeaua energetică europeană.

„Dacă (anterior) 100% din resursele energetice consumate de Republica Moldova erau din Rusia, acum republica poate face față fără aprovizionarea cu gaze şi fără electricitatea din Federația Rusă. Republica Moldova nu mai consumă gaze ruseşti. Este integrată în rețeaua energetică europeană atât din punct de vedere tehnic, cât și comercial”, le-a declarat Recean reporterilor.

Țara se află în starea de urgență, care a fost declarată, între altele, din cauza crizei energetice, care a apărut pe fondul problemelor cu deficitul de gaze și a creșterii bruşte a prețurilor la combustibili. Din decembrie 2022, compania Moldovagaz primește gaze din două surse – de la întreprinderea de stat Energocom și de la Gazprom din Rusia. Gazul rusesc este transportat în Transnistria, în timp ce restul Republicii Moldova utilizează gaze din rezervele acumulate (peste 200 de milioane de metri cubi).

Guvernul a raportat anterior că țara nu are propriile spații de depozitare, astfel că rezervele de gaze moldovenești sunt stocate în Ucraina și în România. În luna octombrie 2021, autoritățile moldovenești au convenit cu Gazprom să prelungească contractul privind furnizarea de gaze către republică. Holdingul rusesc Gazprom a precizat că își rezervă dreptul de a sista livrările de combustibil către Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.