(FOTO) Străzi mai bune în centrul Chișinăului până la sfârșitul anului viitor

05 Oct. 2022, 14:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Oct. 2022, 14:34 // Actual //  MD Bani

Străzile 31 August 1989, Alexandru cel Bun și Tighina urmează a fi reparate capital până la sfârșitul anului 2023. Lucrările de reparație au început în luna martie curent, durata planificată a acestora, în baza contractelor semnate cu antreprenorii, fiind de aproximativ 18 luni.

Pentru strada 31 August 1989 este preconizată reconstrucția în format „coridor verde”, care pe lângă reparația capitală a carosabilului, mai presupune și amenajarea pistelor pentru bicicliști, a locurilor de parcare și modernizarea trotuarelor și a iluminatului stradal.
Și pe străzile Tighina și Alexandru cel Bun se reabilitează partea carosabilă, se amenajează locuri de parcare, totodată fiind reparate trotuarele și iluminatul stradal.

În total, vor fi reparați 6,7 km de carosabil și 78 000 m2 trotuare, vor fi instalați 288 de stâlpi și 654 corpuri de iluminat. Totodată, vor fi schimbate peste 1500  metri liniari de rețele de canalizare pluvială.

La această etapă, pe toate șantierele se înregistrează un progres mediu de 35%. Lucrările de reparație se execută pe tronsoane, pentru a crea disconfort minim trecătorilor, dar și celor care locuiesc în zona șantierelor.

Toate intervențiile se realizează în cadrul Pachetului II al proiectului „Reabilitarea străzilor centrale și modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chișinău”,  în valoare totală de 11,8 milioane Euro, finanțat de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondului Special de Energie Verde al BERD.

În cadrul aceluiași proiect, pe aceste străzi s-au executat anterior lucrări de reabilitare a rețelelor utilitare, finanțate în totalitate de către Primăria Municipiului Chișinău, această contribuție fiind stipulată în condițiile de acordare a împrumutului.
Contractele de împrumut și finanțare cu BERD și BEI au fost semnate în anii 2011 și 2012, finanțarea externă asigurată fiind de 22 milioane euro pentru reabilitarea a șase străzi principale și secundare din Chișinău.

Anterior, în cadrul Pachetului I au fost reabilitate bd. Constantin Negruzzi, str. Vasile Alecsandri și bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.