Republica Moldova, strivită de inflație. Populația este îmbolnăvită de scumpiri care se simt în farfurie

Republica Moldova este pe locul doi în topul statelor din Europa după nivelul scumpirilor. Astfel, rata inflației a ajuns la 13,94% la sfârșitul anului 2021.

Țara noastră este devansată doar de Turcia unde nivelul scumpirilor a fost de 48,6%. Un nivel ridicat al inflației a fost înregistrat în Estonia – 11,3%, Lituania – 10,6%, Ucraina – 10%.

Un nivel al scumpirilor de o cifră a fot înregistrat în Belarus – 9,9%, Rusia – 8,7% și Polonia – 8,6%.

Totodată, statele care au fost afectate foarte puțin de scumpirile mondiale au fost Liechtenstein, Elveția – 1,5%, Malta – 2,6% și Franța – 2,9%.

În Republica Moldova, anul 2021 a fost marcat cu o creștere record a prețurilor la produsele alimentare, produsele care domină coșul de consum a populației sărace.

Prețurile la produsele alimentare în 2021 au crescut cu 17,5%, record absolut pentru ultimii 18 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2003, când prețurile la produsele alimentare au crescut cu 20%. În toată perioada de independență, Moldova a avut un singur an, când prețurile la produsele alimentare au înregistrat o scădere față de anul precedent. S-a întâmplat acest lucru în 2009, când prețurile au înregistrat o scădere de 3,8%.

Conform datelor FAO, organizația specializată ONU, prețurile la produsele alimentare la nivel global în 2021 au înregistrat o creștere de 25,7% record pentru ultimii 10 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2011, când prețurile au crescut cu 31,9%. Comparativ cu 2010 în prezent prețurile pe piața globală la produsele alimentare sunt de 2,1 ori mai mari, însă această creștere se datorează perioadei de până la 2014. Creșterea din 2021 pe plan global a prețurilor la produsele alimentare a fost precedată de o scădere pe parcursul a 6 ani a prețurilor, iar în 2021 creșterea doar a recuperat scăderea din precedenții 6 ani”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

#alimente #top #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.