Republica Moldova, strivită de inflație. Populația este îmbolnăvită de scumpiri care se simt în farfurie

Republica Moldova este pe locul doi în topul statelor din Europa după nivelul scumpirilor. Astfel, rata inflației a ajuns la 13,94% la sfârșitul anului 2021.

Țara noastră este devansată doar de Turcia unde nivelul scumpirilor a fost de 48,6%. Un nivel ridicat al inflației a fost înregistrat în Estonia – 11,3%, Lituania – 10,6%, Ucraina – 10%.

Un nivel al scumpirilor de o cifră a fot înregistrat în Belarus – 9,9%, Rusia – 8,7% și Polonia – 8,6%.

Totodată, statele care au fost afectate foarte puțin de scumpirile mondiale au fost Liechtenstein, Elveția – 1,5%, Malta – 2,6% și Franța – 2,9%.

În Republica Moldova, anul 2021 a fost marcat cu o creștere record a prețurilor la produsele alimentare, produsele care domină coșul de consum a populației sărace.

Prețurile la produsele alimentare în 2021 au crescut cu 17,5%, record absolut pentru ultimii 18 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2003, când prețurile la produsele alimentare au crescut cu 20%. În toată perioada de independență, Moldova a avut un singur an, când prețurile la produsele alimentare au înregistrat o scădere față de anul precedent. S-a întâmplat acest lucru în 2009, când prețurile au înregistrat o scădere de 3,8%.

Conform datelor FAO, organizația specializată ONU, prețurile la produsele alimentare la nivel global în 2021 au înregistrat o creștere de 25,7% record pentru ultimii 10 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2011, când prețurile au crescut cu 31,9%. Comparativ cu 2010 în prezent prețurile pe piața globală la produsele alimentare sunt de 2,1 ori mai mari, însă această creștere se datorează perioadei de până la 2014. Creșterea din 2021 pe plan global a prețurilor la produsele alimentare a fost precedată de o scădere pe parcursul a 6 ani a prețurilor, iar în 2021 creșterea doar a recuperat scăderea din precedenții 6 ani”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

#alimente #top #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.