Republica Moldova, strivită de inflație. Populația este îmbolnăvită de scumpiri care se simt în farfurie

Republica Moldova este pe locul doi în topul statelor din Europa după nivelul scumpirilor. Astfel, rata inflației a ajuns la 13,94% la sfârșitul anului 2021.

Țara noastră este devansată doar de Turcia unde nivelul scumpirilor a fost de 48,6%. Un nivel ridicat al inflației a fost înregistrat în Estonia – 11,3%, Lituania – 10,6%, Ucraina – 10%.

Un nivel al scumpirilor de o cifră a fot înregistrat în Belarus – 9,9%, Rusia – 8,7% și Polonia – 8,6%.

Totodată, statele care au fost afectate foarte puțin de scumpirile mondiale au fost Liechtenstein, Elveția – 1,5%, Malta – 2,6% și Franța – 2,9%.

În Republica Moldova, anul 2021 a fost marcat cu o creștere record a prețurilor la produsele alimentare, produsele care domină coșul de consum a populației sărace.

Prețurile la produsele alimentare în 2021 au crescut cu 17,5%, record absolut pentru ultimii 18 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2003, când prețurile la produsele alimentare au crescut cu 20%. În toată perioada de independență, Moldova a avut un singur an, când prețurile la produsele alimentare au înregistrat o scădere față de anul precedent. S-a întâmplat acest lucru în 2009, când prețurile au înregistrat o scădere de 3,8%.

Conform datelor FAO, organizația specializată ONU, prețurile la produsele alimentare la nivel global în 2021 au înregistrat o creștere de 25,7% record pentru ultimii 10 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2011, când prețurile au crescut cu 31,9%. Comparativ cu 2010 în prezent prețurile pe piața globală la produsele alimentare sunt de 2,1 ori mai mari, însă această creștere se datorează perioadei de până la 2014. Creșterea din 2021 pe plan global a prețurilor la produsele alimentare a fost precedată de o scădere pe parcursul a 6 ani a prețurilor, iar în 2021 creșterea doar a recuperat scăderea din precedenții 6 ani”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

#alimente #top #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul american de investiții Carlyle Group negociază cu potențiali parteneri din Emiratele Arabe Unite pentru a-i implica ulterior într-o tranzacție majoră cu activele externe ale companiei petroliere ruse Lukoil, dacă acordul preliminar dintre cele două părți va fi finalizat, potrivit mai multor surse citate de Reuters.

Discuțiile vizează intrarea unor investitori din Abu Dhabi în structura viitorului portofoliu de active care ar urma să fie preluat de Carlyle prin cumpărarea Lukoil International GmbH, divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus. Printre entitățile interesate se numără fondul suveran Mubadala, compania de investiții IHC și alte vehicule de investiții din Emirate. Interesul lor s-ar concentra în special pe Litasco, brațul de trading al Lukoil, considerat unul dintre cele mai valoroase active din portofoliu.

Valoarea totală a activelor vizate este estimată de surse din piață la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Totuși, nu există încă un acord final nici privind structura tranzacției, nici privind prețul. Carlyle ar intenționa să păstreze portofoliul de active într-o formă unitară, fără a-l fragmenta imediat, urmând modelul clasic al fondurilor de private equity din energie, care de regulă dețin astfel de investiții timp de circa cinci ani înainte de o eventuală revânzare.

Acordul preliminar dintre Lukoil și Carlyle, anunțat la sfârșitul lunii ianuarie, nu include activele din Kazahstan, care vor rămâne în proprietatea companiei ruse și vor continua să funcționeze în baza licențelor existente. Finalizarea tranzacției depinde de procesul de evaluare financiară și juridică, dar mai ales de aprobarea autorităților americane.

Rolul decisiv îl are Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care supraveghează regimul de sancțiuni. Washingtonul a impus restricții asupra companiilor energetice ruse, iar orice vânzare de active externe ale Lukoil trebuie autorizată. În plus, autoritățile americane au indicat anterior că fondurile rezultate din astfel de tranzacții ar putea fi plasate în conturi aflate sub jurisdicție americană și înghețate până la o eventuală relaxare a sancțiunilor.