Resetare a pieței imobiliare din Europa! Investitorii au rămas fără bani. Băncile nu vor să le întindă o mână de ajutor

04 Feb. 2023, 19:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2023, 19:59 // Actual //  bani.md

Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg, citat de businessmagazin.ro.

Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

„Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!