Revolut se extinde pe alte 10 piețe europene. Depozitele cu valoarea de până la 100.000 euro sunt garantate de companie

Revolut, aplicaţia financiară cu peste 18 milioane de clienţi în toată lumea, a operaţionalizat în alte 10 pieţe europene licenţa bancară emisă în Lituania.

Astfel, clienţii din Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Islanda, Lichtenstein, Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia care optează pentru serviciile Revolut Bank vor avea depozitele protejate de schema de garantare a depozitelor, scrie Agerpres.

Depozitele cu valoarea de până la 100.000 euro sunt garantate de compania de stat lituaniană pentru Asigurări de Depozite şi Investiţii.

Clienţii vor putea să opteze pentru trecerea la Revolut Bank direct din aplicaţie, iar procesul de tranziţie va dura doar câteva minute. Lansarea Revolut Bank pe aceste pieţe este un alt exemplu al efortului constant depus de fintech-ul britanic pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor săi.

Conform unui studiu realizat de Revolut la finalul anului 2020, aproximativ 50% dintre respondenţi au indicat faptul că ar lua în calcul să îşi încaseze salariul prin Revolut, iar 54% declarau că ar fi dispuşi să utilizeze mai mult aplicaţia pentru achiziţii, dacă ar avea depozitele asigurate.

„Lansarea băncii pe alte 10 pieţe europene va aduce un grad mai mare de încredere şi siguranţă clienţilor noştri şi ne va ajuta să diversificăm, în viitorul apropiat, portofoliul de servicii şi produse noi oferite acestora”, a declarat Joe Heneghan, Chief Executive Officer Revolut Bank.

Conform sursei citate, Revolut a atras mai mult de 18 milioane de clienţi la nivel global, în doar şase ani de la lansare. În 2020, Revolut şi-a lansat propria bancă în Polonia şi Lituania, apoi a început să ofere produse de creditare competitive pe ambele pieţe şi şi-a continuat expansiunea în Spaţiul Economic European.

Prin intermediul aplicaţiei, clienţii pot vedea exact cât de mult cheltuiesc în fiecare lună pentru diverse achiziţii, cum ar fi alimente, utilităţi, telecomunicaţii, servicii de transport şi restauraţie (HoReCa), îşi pot stabili limite ale cheltuielilor şi pot gestiona abonamentele la diverse servicii de divertisment, pot economisi sau pot investi în criptomonede şi metale preţioase.

De asemenea, utilizatorii Revolut pot face cumpărături şi pot transfera bani oriunde pe glob, fără comisioane sau taxe ascunse, în peste 30 de monede, direct din aplicaţie, sau pot trimite instantaneu bani apropiaţilor, prietenilor, copiilor, familiei.

Revolut este prima super-aplicaţie financiară care ajută utilizatorii din toată lumea să îşi folosească la maximum fondurile de care dispun. În 2015, Revolut s-a lansat în Marea Britanie, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar.

În prezent, 18 milioane de clienţi din lume, din care peste 1,5 milioane din România, folosesc serviciile inovatoare Revolut pentru a realiza peste 150 de milioane de tranzacţii pe lună.

#revolut bank #fineteh #clienti #aplicatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.