”Revoluție” la Poștă, după mai multe decenii! Străinii au investit bani grei

Piața serviciilor poștale din Republica Moldova a înregistrat o creștere remarcabilă în 2023, cu o valoare totală a veniturilor crescând cu 14,7% față de anul 2022, ajungând la circa 485 milioane de lei, conform datelor publicate de ANRCETI. Traficul poștal total a crescut cu 2,6%, atingând 45,4 milioane de trimiteri poștale.

Raportul arată că traficul poștal intern a scăzut cu 1,6%, la 36,4 milioane de trimiteri, generând venituri de aproximativ 169,5 milioane de lei, o scădere de 10,7%. În contrast, traficul poștal internațional a crescut cu 24%, la 9 milioane de trimiteri, generând venituri de 301,8 milioane de lei, o creștere de 29,5%.

Trimiterile de corespondență (scrisori, imprimate, cărți poștale) domină traficul poștal intern, reprezentând 93,1% și generând 53,2% din veniturile totale. În traficul internațional, trimiterile poștale primite constituie 83,8%, aducând 65,7% din veniturile totale.

Sectorul poștal a înregistrat o creștere semnificativă a investițiilor, care au atins 54,8 milioane de lei, cu 42,6 milioane mai mult față de anul precedent. Investițiile directe străine au fost predominante, însumând 49,9 milioane de lei sau 91,0% din total, contribuind la modernizarea și eficientizarea sectorului poștal, aducând beneficii pe termen lung pentru utilizatori și economia țării.

În 2023, 18 furnizori poștali au activat pe piața din Republica Moldova, inclusiv un furnizor de serviciu poștal universal, care oferă servicii de trimitere de corespondență, pachete mici și colete. Rețeaua poștală a țării a inclus 1158 de oficii și agenții poștale, cu 86 mai puțin decât anul anterior. Din acestea, 1110 sunt gestionate de furnizorul de serviciu poștal universal – IS „Poșta Moldovei”, amplasate în 993 de localități.

Veniturile obținute din trimiterea poștală internațională au constituit 301,8 milioane de lei, reprezentând circa 62,2% din totalul veniturilor din comunicațiile poștale, subliniind importanța investițiilor străine în creșterea acestui sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copmpanii #Poșta #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.