Rezervele valutare ale țării s-au redus cu 6,8 milioane de dolari în februarie

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au înregistrat o nouă scădere în luna februarie, cifrele indicând o reducere cu încă 6,86 milioane de dolari, ajungând la 5,388 miliarde de dolari la începutul lunii martie.

Această reducere a rezervelor a fost determinată în principal de mai multe factori negativi. Printre aceștia se numără plățile pentru serviciile datoriei externe în valoare de 20,84 milioane de dolari, plățile Ministerului Finanțelor în sumă de 15,56 milioane de dolari și reevaluarea portofoliului de investiții, care a dus la o diminuare de 11,48 milioane de dolari. De asemenea, plățile nete referitoare la rezervele obligatorii ale băncilor licențiate în valută străină au scăzut cu 4,38 milioane de dolari, iar scăderea cursurilor de schimb valutar, inclusiv a dolarului american, a adăugat o pierdere de 4,12 milioane de dolari.

Cu toate acestea, în ciuda acestor aspecte negative, mai mulți factori au avut un impact pozitiv asupra rezervelor valutare ale BNM. Printre aceștia se numără primirea creditelor de către Ministerul Finanțelor pentru implementarea proiectelor de investiții în valoare de 28,30 milioane de dolari, profitul din gestionarea rezervelor valutare în sumă de 16,60 milioane de dolari și intrările nete în favoarea Biroului de Management al Programelor de Asistență Externă, în valoare de 4,22 milioane de dolari.

Cea mai mare valoare a rezervelor a fost înregistrată la 29 decembrie 2023, depășind 5,453 miliarde de dolari. Aceste cifre evidențiază o creștere semnificativă față de anii precedenți, indicând o stabilitate relativă a rezervelor valutare ale BNM în ciuda fluctuațiilor lunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.