Rezervele valutare ale țării s-au redus cu 6,8 milioane de dolari în februarie

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au înregistrat o nouă scădere în luna februarie, cifrele indicând o reducere cu încă 6,86 milioane de dolari, ajungând la 5,388 miliarde de dolari la începutul lunii martie.

Această reducere a rezervelor a fost determinată în principal de mai multe factori negativi. Printre aceștia se numără plățile pentru serviciile datoriei externe în valoare de 20,84 milioane de dolari, plățile Ministerului Finanțelor în sumă de 15,56 milioane de dolari și reevaluarea portofoliului de investiții, care a dus la o diminuare de 11,48 milioane de dolari. De asemenea, plățile nete referitoare la rezervele obligatorii ale băncilor licențiate în valută străină au scăzut cu 4,38 milioane de dolari, iar scăderea cursurilor de schimb valutar, inclusiv a dolarului american, a adăugat o pierdere de 4,12 milioane de dolari.

Cu toate acestea, în ciuda acestor aspecte negative, mai mulți factori au avut un impact pozitiv asupra rezervelor valutare ale BNM. Printre aceștia se numără primirea creditelor de către Ministerul Finanțelor pentru implementarea proiectelor de investiții în valoare de 28,30 milioane de dolari, profitul din gestionarea rezervelor valutare în sumă de 16,60 milioane de dolari și intrările nete în favoarea Biroului de Management al Programelor de Asistență Externă, în valoare de 4,22 milioane de dolari.

Cea mai mare valoare a rezervelor a fost înregistrată la 29 decembrie 2023, depășind 5,453 miliarde de dolari. Aceste cifre evidențiază o creștere semnificativă față de anii precedenți, indicând o stabilitate relativă a rezervelor valutare ale BNM în ciuda fluctuațiilor lunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.