Rezervele valutare ale țării s-au redus cu 6,8 milioane de dolari în februarie

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au înregistrat o nouă scădere în luna februarie, cifrele indicând o reducere cu încă 6,86 milioane de dolari, ajungând la 5,388 miliarde de dolari la începutul lunii martie.

Această reducere a rezervelor a fost determinată în principal de mai multe factori negativi. Printre aceștia se numără plățile pentru serviciile datoriei externe în valoare de 20,84 milioane de dolari, plățile Ministerului Finanțelor în sumă de 15,56 milioane de dolari și reevaluarea portofoliului de investiții, care a dus la o diminuare de 11,48 milioane de dolari. De asemenea, plățile nete referitoare la rezervele obligatorii ale băncilor licențiate în valută străină au scăzut cu 4,38 milioane de dolari, iar scăderea cursurilor de schimb valutar, inclusiv a dolarului american, a adăugat o pierdere de 4,12 milioane de dolari.

Cu toate acestea, în ciuda acestor aspecte negative, mai mulți factori au avut un impact pozitiv asupra rezervelor valutare ale BNM. Printre aceștia se numără primirea creditelor de către Ministerul Finanțelor pentru implementarea proiectelor de investiții în valoare de 28,30 milioane de dolari, profitul din gestionarea rezervelor valutare în sumă de 16,60 milioane de dolari și intrările nete în favoarea Biroului de Management al Programelor de Asistență Externă, în valoare de 4,22 milioane de dolari.

Cea mai mare valoare a rezervelor a fost înregistrată la 29 decembrie 2023, depășind 5,453 miliarde de dolari. Aceste cifre evidențiază o creștere semnificativă față de anii precedenți, indicând o stabilitate relativă a rezervelor valutare ale BNM în ciuda fluctuațiilor lunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.