Rezervele valutare ale țării s-au redus cu 6,8 milioane de dolari în februarie

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au înregistrat o nouă scădere în luna februarie, cifrele indicând o reducere cu încă 6,86 milioane de dolari, ajungând la 5,388 miliarde de dolari la începutul lunii martie.

Această reducere a rezervelor a fost determinată în principal de mai multe factori negativi. Printre aceștia se numără plățile pentru serviciile datoriei externe în valoare de 20,84 milioane de dolari, plățile Ministerului Finanțelor în sumă de 15,56 milioane de dolari și reevaluarea portofoliului de investiții, care a dus la o diminuare de 11,48 milioane de dolari. De asemenea, plățile nete referitoare la rezervele obligatorii ale băncilor licențiate în valută străină au scăzut cu 4,38 milioane de dolari, iar scăderea cursurilor de schimb valutar, inclusiv a dolarului american, a adăugat o pierdere de 4,12 milioane de dolari.

Cu toate acestea, în ciuda acestor aspecte negative, mai mulți factori au avut un impact pozitiv asupra rezervelor valutare ale BNM. Printre aceștia se numără primirea creditelor de către Ministerul Finanțelor pentru implementarea proiectelor de investiții în valoare de 28,30 milioane de dolari, profitul din gestionarea rezervelor valutare în sumă de 16,60 milioane de dolari și intrările nete în favoarea Biroului de Management al Programelor de Asistență Externă, în valoare de 4,22 milioane de dolari.

Cea mai mare valoare a rezervelor a fost înregistrată la 29 decembrie 2023, depășind 5,453 miliarde de dolari. Aceste cifre evidențiază o creștere semnificativă față de anii precedenți, indicând o stabilitate relativă a rezervelor valutare ale BNM în ciuda fluctuațiilor lunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.