Rezultatele proiectului în domeniul digitalizării afacerilor, implementat de CCI a RM

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a implementat un proiect ambițios dedicat transformării digitale a întreprinderilor mici și mijlocii din țară – “Dezvoltarea competențelor prin educație digitală: Promovarea integrării economice a refugiaților ucraineni în sectorul de afaceri și soluții de implementare pentru mediul de afaceri”. Acest program nu doar a susținut digitalizarea afacerilor locale, dar a oferit și sprijin refugiaților ucraineni pentru a-și continua activitatea economică în Moldova.

Proiectul include trei componente majore:

Educația digitală a antreprenorilor prin lansarea Academiei Digitale.

Programul de granturi – 12 întreprinderi au beneficiat de sprijin financiar pentru transformarea digitală a afacerilor.

Modernizarea platformelor digitale ale CCI și sporirea securității datelor.

[bzplayer youtube=”https://youtu.be/Oru1oF3lb7k?si=Wxx8r4Y597kCjFSF” muted=”false”]

Sergiu Harea, președintele CCI, a subliniat importanța acestui proiect: „În perioada decembrie 2023 – februarie 2025, CCI, cu suportul partenerilor, a implementat un proiect de dezvoltare a competențelor digitale. Ne-am concentrat pe susținerea companiilor mici și mijlocii, dar și pe integrarea economică a refugiaților ucraineni. Pe parcursul anilor Camera de Comerț și Industrie a susținut și dezvoltat digitalizarea companiilor din țara noastră, dar și însuți a sistemului cameral. ”

Mai mulți antreprenori, au deja rezultate atât în urma instruirilor, dar și a granturilor obținute prin concurs.

Administratoarea pensiunii Vila Dorului din Molovata Nouă a reușit să-și transforme afacerea datorită sprijinului oferit de CCI. „Ultimii ani ne-au arătat cât de necesară este dezvoltarea digitală. Am început cu un soft pentru restaurant care automatizează vânzările și acum digitalizăm întregul proces de cazare online.” Victoria Moșinschi a investit și în promovare digitală și în educarea clienților privind ecologizarea, folosind tehnologii moderne precum QR codurile.

Originară din Kiev, Victoria Pisarenco și-a găsit refugiul în Moldova, unde a decis să transforme o provocare într-o oportunitate. „Războiul m-a motivat să creez un proiect online pentru a împărtăși experiența acumulată de-a lungul anilor și a fi de folos colegilor mei din întreaga lume.” Cu sprijinul grantului obținut, a reușit să lanseze o platformă de hairstyling care se află deja în faza de testare.

Chef chocolatier și fondatoare a unei școli de artă a ciocolatei și cofetăriei, Olesea Kolomieț a transformat pasiunea sa într-o oportunitate globală. „Visul meu a fost mereu să predau online. Acum, cu ajutorul grantului, am creat nu doar un site, ci o platformă completă care conectează mai multe site-uri simultan.” Această platformă îi permite să ajungă la elevi din întreaga lume.

Administratorul companiei Ciumașu, specializată în procesarea și uscarea prunelor, a folosit grantul pentru a implementa un soft CRM. „Acum avem o bază de date digitalizată cu informații despre clienți și comenzile lor, ceea ce ne ajută să fim mai eficienți și să deschidem o nouă nișă de vânzări online.” Camera de Comerț i-a oferit sprijin în fiecare etapă a proiectului.

Niclas Rüffer, managerul de proiect DT4SME, a subliniat importanța colaborării internaționale: „Guvernul german ne-a încredințat sarcina de a sprijini guvernul Moldovei și Ministerul Economiei și Digitalizării pentru a ajuta IMM-urile din Moldova să se digitalizeze. Felicităm Camera de Comerț pentru acest proiect remarcabil, care sprijină inclusiv refugiații ucraineni să își relanseze afacerile.”

Transformarea digitală nu mai este un simplu obiectiv de viitor, ci o necesitate prezentă, iar sprijinul oferit de CCI și partenerii săi internaționali deschide noi orizonturi pentru antreprenorii din Republica Moldova.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#rezultate #CCI a RM #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.