Rezultatele proiectului în domeniul digitalizării afacerilor, implementat de CCI a RM

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a implementat un proiect ambițios dedicat transformării digitale a întreprinderilor mici și mijlocii din țară – “Dezvoltarea competențelor prin educație digitală: Promovarea integrării economice a refugiaților ucraineni în sectorul de afaceri și soluții de implementare pentru mediul de afaceri”. Acest program nu doar a susținut digitalizarea afacerilor locale, dar a oferit și sprijin refugiaților ucraineni pentru a-și continua activitatea economică în Moldova.

Proiectul include trei componente majore:

Educația digitală a antreprenorilor prin lansarea Academiei Digitale.

Programul de granturi – 12 întreprinderi au beneficiat de sprijin financiar pentru transformarea digitală a afacerilor.

Modernizarea platformelor digitale ale CCI și sporirea securității datelor.

Sergiu Harea, președintele CCI, a subliniat importanța acestui proiect: „În perioada decembrie 2023 – februarie 2025, CCI, cu suportul partenerilor, a implementat un proiect de dezvoltare a competențelor digitale. Ne-am concentrat pe susținerea companiilor mici și mijlocii, dar și pe integrarea economică a refugiaților ucraineni. Pe parcursul anilor Camera de Comerț și Industrie a susținut și dezvoltat digitalizarea companiilor din țara noastră, dar și însuți a sistemului cameral. ”

Mai mulți antreprenori, au deja rezultate atât în urma instruirilor, dar și a granturilor obținute prin concurs.

Administratoarea pensiunii Vila Dorului din Molovata Nouă a reușit să-și transforme afacerea datorită sprijinului oferit de CCI. „Ultimii ani ne-au arătat cât de necesară este dezvoltarea digitală. Am început cu un soft pentru restaurant care automatizează vânzările și acum digitalizăm întregul proces de cazare online.” Victoria Moșinschi a investit și în promovare digitală și în educarea clienților privind ecologizarea, folosind tehnologii moderne precum QR codurile.

Originară din Kiev, Victoria Pisarenco și-a găsit refugiul în Moldova, unde a decis să transforme o provocare într-o oportunitate. „Războiul m-a motivat să creez un proiect online pentru a împărtăși experiența acumulată de-a lungul anilor și a fi de folos colegilor mei din întreaga lume.” Cu sprijinul grantului obținut, a reușit să lanseze o platformă de hairstyling care se află deja în faza de testare.

Chef chocolatier și fondatoare a unei școli de artă a ciocolatei și cofetăriei, Olesea Kolomieț a transformat pasiunea sa într-o oportunitate globală. „Visul meu a fost mereu să predau online. Acum, cu ajutorul grantului, am creat nu doar un site, ci o platformă completă care conectează mai multe site-uri simultan.” Această platformă îi permite să ajungă la elevi din întreaga lume.

Administratorul companiei Ciumașu, specializată în procesarea și uscarea prunelor, a folosit grantul pentru a implementa un soft CRM. „Acum avem o bază de date digitalizată cu informații despre clienți și comenzile lor, ceea ce ne ajută să fim mai eficienți și să deschidem o nouă nișă de vânzări online.” Camera de Comerț i-a oferit sprijin în fiecare etapă a proiectului.

Niclas Rüffer, managerul de proiect DT4SME, a subliniat importanța colaborării internaționale: „Guvernul german ne-a încredințat sarcina de a sprijini guvernul Moldovei și Ministerul Economiei și Digitalizării pentru a ajuta IMM-urile din Moldova să se digitalizeze. Felicităm Camera de Comerț pentru acest proiect remarcabil, care sprijină inclusiv refugiații ucraineni să își relanseze afacerile.”

Transformarea digitală nu mai este un simplu obiectiv de viitor, ci o necesitate prezentă, iar sprijinul oferit de CCI și partenerii săi internaționali deschide noi orizonturi pentru antreprenorii din Republica Moldova.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#rezultate #CCI a RM #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul chinez Li Qiang a anunțat demararea construcției celui mai ambițios proiect hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, în zona inferioară a râului Yarlung Zangbo. Proiectul, estimat la peste 170 de miliarde de dolari, va include cinci centrale în cascadă, cu o capacitate totală de producție de 300 de miliarde de kilowați-oră anual — echivalentul consumului de energie al Regatului Unit într-un an, notează Reuters.

Barajul este considerat cel mai amplu proiect al Chinei de la celebrul baraj de la Trei Defilee și va fi realizat într-un sector unde râul cade 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, oferind un potențial hidroelectric enorm. Proiectul va fi operat de nou-înființata companie de stat China Yajiang Group, iar punerea în funcțiune este estimată pentru anii 2030.

Anunțul a fost întâmpinat cu entuziasm de piețele chineze: indicele CSI Construction & Engineering a crescut cu 4%, iar acțiunile mai multor companii din sectorul construcțiilor și materialelor au atins limitele zilnice de creștere, în special Power Construction Corporation of China, Arcplus Group, Hunan Wuxin Tunnel Equipment, precum și producători de ciment și explozibili industriali din Tibet.

Autoritățile de la Beijing susțin că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din alte regiuni ale Chinei, fără a afecta semnificativ mediul sau debitul râului în aval. Totuși, proiectul a atras critici internaționale și îngrijorări din partea Indiei și Bangladeshului, care se tem de impactul asupra milioanelor de oameni care depind de cursul Brahmaputrei, în care se transformă Yarlung Zangbo odată ce părăsește Tibetul.

ONG-urile de mediu avertizează că barajul va afecta ireversibil ecosistemele fragile ale Platoului Tibetan, una dintre cele mai bogate regiuni în biodiversitate. În plus, amplasarea într-o zonă cu activitate seismică intensă stârnește neliniști legate de siguranța construcției.

Pema Khandu, ministrul-șef al statului indian Arunachal Pradesh, a declarat că barajul, aflat la doar 50 km de graniță, ar putea reduce cu până la 80% debitul râului în regiune și ar putea provoca inundații în statele Arunachal și Assam.

Premierul chinez a numit construcția „un proiect al secolului” și a subliniat necesitatea unei „conservări ecologice stricte” pentru a preveni daunele de mediu. Investitorii au interpretat lansarea barajului ca parte a unui nou pachet de stimulente economice, menite să contracareze încetinirea creșterii economice.

Deși China nu a oferit estimări privind numărul de locuri de muncă ce vor fi create, presa de stat a menționat că barajul Trei Defilee a generat aproape un milion de locuri de muncă — în timp ce a forțat strămutarea unui număr similar de persoane. Autoritățile nu au precizat încă dacă proiectul de pe Yarlung Zangbo va duce la relocări masive.