(VIDEO) Cum putem salva industria laptelui? În ultimii 10 ani producția a scăzut cu 38%

Agenția de Investiții a realizat un studiu care arată că producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată. În ultimii 10 ani producția de lapte s-a micșorat cu 38%. Studiul a avut drept scop să realizeze o analiză minuțioasă a situației în industria lactatelor și să furnizeze datele necesare pentru elaborarea unui plan investițional, care evaluează investițiile și acțiunile care pot fi întreprinse pentru creșterea producției de lapte.

Potrivit studiului realizat de Agenția de investiții, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte. Astfel, de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la cca. 58 milioane USD în 2019.

De asemenea, în industria zootehnică, efectivul vacilor a scăzut de la 154 mii de capete în 2011 la 81 mii în 2020, în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

În acest sens, Agenția de Investiții a elaborat un plan investițional care estimează investițiile necesare pentru crearea unei ferme tip de 400 de vaci. Ulterior investițiile estimate vor fi escaladate la nivel național, pentru a determina necesarul investițional global pe țară.

Planul investițional include procurarea vacilor gestante și a furajelor necesare pentru întreținerea acestora, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole, construcția grajdurilor, dar și crearea unui sistem de evidență. Aceste acțiuni vor contribui la mărirea numărului de vaci de la 4 mii de capete la 63 mii, în cadrul întreprinderilor agricole și, respectiv, la majorarea producției de lapte de către aceste întreprinderi până la 317 mii de tone, majorând ponderea lor în total de la 6% la 60%. Pentru atingerea acestui scop este necesară o investiție de 12979 milioane lei.

Rodica Verbeniuc, Director general al Agenției de Investiții din Moldova: „Sprijinul Agenției rezidă în consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora. Studiul realizat nu doar reconfirmă potențialul de dezvoltare al sectorului neexplorat, dar și trasează soluții practice de revigorare și impulsionare a afacerilor în domeniu. Agenția de Investiții își reconfirmă intenția de a susține financiar și tehnic implementarea următorilor piloni de cercetare.”

Statisticile arată că 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației. De asemenea, doar 5% din efectivul de vaci disponibile, aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vacilor sunt în proprietate și de utilitate familială și nu industrială. Procesatorii sunt obligații să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării, rezultând într-un deficit al laptelui autohton ca materie primă și în creșterea importului laptelui, care ajung anual la 162 mii de tone și acoperă 33% din necesitatea procesatorilor.

Tot potrivit acestui studiu, Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5.8 milioane USD. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii 4 ani, cu o scădere medie anuală de -17%.

Reprezentanții sectorului susțin că soluția principală pentru ca producătorii de lapte să depășească criza de producție este accesul la finanțare.

Datele BNS, arată că Republica Moldova înregistrează o Balanță Comercială a produselor lactate negativă cu o scădere anuală medie de -28%. Importurile au depășit exporturile cu aproape 52 milioane USD în 2019. În 2015 acest indicator a avut valoarea de cca. 20 milioane USD. Respectiv Balanța Comercială a înregistrat un trend negativ de -161% în ultimii 5 ani.

#plan de investitii #indistria laptelui #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.