(VIDEO) Cum putem salva industria laptelui? În ultimii 10 ani producția a scăzut cu 38%

Agenția de Investiții a realizat un studiu care arată că producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată. În ultimii 10 ani producția de lapte s-a micșorat cu 38%. Studiul a avut drept scop să realizeze o analiză minuțioasă a situației în industria lactatelor și să furnizeze datele necesare pentru elaborarea unui plan investițional, care evaluează investițiile și acțiunile care pot fi întreprinse pentru creșterea producției de lapte.

Potrivit studiului realizat de Agenția de investiții, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte. Astfel, de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la cca. 58 milioane USD în 2019.

De asemenea, în industria zootehnică, efectivul vacilor a scăzut de la 154 mii de capete în 2011 la 81 mii în 2020, în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

În acest sens, Agenția de Investiții a elaborat un plan investițional care estimează investițiile necesare pentru crearea unei ferme tip de 400 de vaci. Ulterior investițiile estimate vor fi escaladate la nivel național, pentru a determina necesarul investițional global pe țară.

Planul investițional include procurarea vacilor gestante și a furajelor necesare pentru întreținerea acestora, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole, construcția grajdurilor, dar și crearea unui sistem de evidență. Aceste acțiuni vor contribui la mărirea numărului de vaci de la 4 mii de capete la 63 mii, în cadrul întreprinderilor agricole și, respectiv, la majorarea producției de lapte de către aceste întreprinderi până la 317 mii de tone, majorând ponderea lor în total de la 6% la 60%. Pentru atingerea acestui scop este necesară o investiție de 12979 milioane lei.

Rodica Verbeniuc, Director general al Agenției de Investiții din Moldova: „Sprijinul Agenției rezidă în consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora. Studiul realizat nu doar reconfirmă potențialul de dezvoltare al sectorului neexplorat, dar și trasează soluții practice de revigorare și impulsionare a afacerilor în domeniu. Agenția de Investiții își reconfirmă intenția de a susține financiar și tehnic implementarea următorilor piloni de cercetare.”

Statisticile arată că 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației. De asemenea, doar 5% din efectivul de vaci disponibile, aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vacilor sunt în proprietate și de utilitate familială și nu industrială. Procesatorii sunt obligații să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării, rezultând într-un deficit al laptelui autohton ca materie primă și în creșterea importului laptelui, care ajung anual la 162 mii de tone și acoperă 33% din necesitatea procesatorilor.

Tot potrivit acestui studiu, Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5.8 milioane USD. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii 4 ani, cu o scădere medie anuală de -17%.

Reprezentanții sectorului susțin că soluția principală pentru ca producătorii de lapte să depășească criza de producție este accesul la finanțare.

Datele BNS, arată că Republica Moldova înregistrează o Balanță Comercială a produselor lactate negativă cu o scădere anuală medie de -28%. Importurile au depășit exporturile cu aproape 52 milioane USD în 2019. În 2015 acest indicator a avut valoarea de cca. 20 milioane USD. Respectiv Balanța Comercială a înregistrat un trend negativ de -161% în ultimii 5 ani.

#plan de investitii #indistria laptelui #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.