Rolul femeii în consolidarea păcii discutat de UN Women și Centrul „Resonance” din stânga Nistrului

Reprezentarea și participarea egală și deplină a femeilor la procesele de consolidare a păcii și eforturile depuse de acestea pentru dezvoltarea durabilă la nivel local, constituie o abordare esențială în vederea sporirii încrederii între comunitățile celor două maluri ale Nistrului.

Având în vedere mandatul său, de a milita pentru respectarea drepturilor femeilor și promovarea egalității de gen, UN Women facilitează o serie de activități cu promotorii/oarele egalității de gen, pentru a identifica cauzele inegalităților de gen persistente și, ulterior, pentru a face recomandări ca vocea femeilor din comunități să fie auzită, inclusiv în procesele de pace.

Astfel, UN Women colaborează cu Centrul de Dezvoltare și Susținere a Inițiativelor Cetățenilor „Resonance” în scopul implementării unor activități de promovare și consolidare a participării femeilor la procesele decizionale, pentru a spori reziliența economică și socială a comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului.

În vederea implementării agendei ce vizează îndeplinirea obiectivelor comune de dezvoltare durabilă, inclusiv de consolidare a păcii din perspectiva de gen, și integrând recomandările Comitetului ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Centrul „Resonance”, în colaborare cu UN Women și sprijinul financiar al Suediei, facilitează crearea și consolidarea a 3 platforme de discuții pentru femei. Astfel, femeile vor avea posibilitatea să discute diverse subiecte legate de problemele și impedimentele cu care se confruntă zi de zi, dar și să le adreseze prin prisma drepturilor femeilor, promovând totodată rolul femeilor și participarea acestora în procesele de consolidare a păcii din perspectiva economică și socială.

Inițiativa lansată prevede crearea și consolidarea unor platforme de discuții în 3 localități de pe malul stâng al Nistrului – satul Roghi din raionul Dubăsari, orașele Rîbnița și Bender, având ca obiective:

Identificarea problemelor locale, darși a soluțiilor din perspectiva de gen și a securității umane;
Promovarea drepturilor, rolului şi participării femeilor în procesul decizional și de soluționare a conflictelor din punct de vedere economic şi social;
Asigurarea participării egale și cu impact a femeilor la procesele publice, devenind astfel exemple demne de urmat, inclusiv prin împărtășirea bunelor practici și a lecțiilor învățate;
Promovarea incluziunii sociale și soluționarea problemelor cu care se confruntă femeile din grupurile vulnerabile;
Dezvoltarea unei cooperări fructuoase cu structurile locale, organizațiile internaționale, organizațiile societății civile și sectorul privat;
Schimb de experiență între cluburile de femei, asociații formale și informale, de pe ambele maluri ale Nistrului.

Astfel, la 29 iunie 2022, în satul Roghi din raionul Dubăsari, a avut loc întrunirea membrelor Platformei de Discuții a Femeilor și a reprezentantelor și reprezentanților UN Women Moldova și Centrului „Resonance”. În cadrul evenimentului Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova, a accentuat rolul esențial al acestor dialoguri pentru comunitate.

„Reprezentarea și implicarea egală a femeilor și bărbaților, inclusiv a celor din grupurile vulnerabile, în procesele de identificare și soluționare a problemelor locale, va contribui în mod eficient la dezvoltarea economică și socială durabilă și pașnică a comunității.”

„Astfel de platforme de discuții ale femeilor sunt deosebit de importante pentru promovarea unor inițiative cu impact, care vor consolida securitatea socială și economică în localitățile lor, răspunzând problemelor locale din perspectiva dimensiunii de gen și contribuind totodată, la îmbunătățirea statutului femeilor în societate” a menționat Alexandr Gonchar, directorul executiv al Centrului de Dezvoltare și Susținere a Inițiativelor Cetățenilor „Resonance”.

Pe termen lung, crearea platformelor de discuții urmărește asigurarea continuității întrunirilor între membrele acestora în mod regulat, pentru a fi dezbătute problemele cu care se confruntă locuitorii comunităților respective și identificarea unor soluții fezabile. De asemenea, se dorește implementarea unor măsuri eficiente pentru sporirea implicării participantelor în procesele decizionale, cât și pentru a asigura sustenabilitatea platformei în ansamblu, contribuind astfel la consolidarea încrederii și cooperări între cele două maluri ale Nistrului.

#Centrul „Resonance”#consolidarea pacii #UN Women

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.