România a acceptat planul R. Moldova pentru deblocarea situației de la frontierele moldo-română. Măsurile întreprinse

Ca urmare a întâlnirii din această dimineață de la București, între premierii Republicii Moldova și României, precum și a vizitei de lucru de ieri a ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco, în România, s-a dat startul planului de contingență pentru deblocarea situației de la frontierele moldo-române începând de astăzi, 10 iunie 2022.

Astfel, vor fi implementate măsuri de urgență, cu aplicabilitate imediată, pentru deblocarea situației în vămi, prin înființarea unui grup comun de acțiune care să coordoneze și să sincronizeze activitățile imediate ale autorităților din Republica Moldova și România în punctele de frontieră, pentru reducerea timpilor de așteptare pentru camioanele cu marfă.

Potrivit responsabililor, s-a decis ca primul punct de frontieră, unde controlul si vămuirea se va face în echipe comune, va fi Leușeni-Albița, unde va fi testată această abordare novatoare, de tipul unei singure acțiuni de control, efectuată dintr-un singur punct.

Astfel, astăzi, 10 iunie, începând cu orele 12:00, echipele mixte româno-moldovene vor fi prezente în vama Albița-Leușeni, unde vor face analiza în teren pentru a operaționaliza deîndată lucrul în echipe mixte de control. Se așteaptă ca în câteva ore, cel puțin în punctul de frontieră Leușeni-Albița, timpul de așteptare al camioanelor cu marfă să se reducă considerabil.

De asemenea, pentru normalizarea situației în frontiere cu privire la transportul de marfă, oficialii moldoveni și români mai au în vedere încă două etape de dezvoltare a planului de contingență, pentru evitarea blocării pe viitor a transportului de marfă spre Europa și alte continente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

De menționat că, planul de contingență pentru deblocare frontierelor, propus de Republica Moldova, se încadrează în cerințele de interoperabilitate prin integrarea procedurilor comune de lucru și sporirea rezilienței în domeniul criminalității transfrontaliere, inclusiv agenda pe combatere a corupției, ca deziderate importante în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Oficialii români și moldoveni susțin că depun toate eforturile ca împreună să normalizeze situația în frontierele moldo-române, de asigurare a fluxului de transporturi de mărfuri și alimente către Europa, pentru a nu se crea premisele unei crize alimentare în spațiul european și mondial.

Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a avut ieri, 9 iunie, întâlniri cu Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean, și alți factori de decizie ai Guvernului României și ai Ministerului afacerilor interne al României, specializați pe probleme de frontieră și vamă, precum și în managementul crizelor. În cadrul vizitei de lucru, ministrul a prezentat planul de contingență și a pregătit întâlnirea bilaterală dintre premierii Republicii Moldova și României.

#camioane #transportatori #vama #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.