România, Polonia şi Ungaria şi-au adus rapid economiile la nivelurile de dinainte de pandemie. Ce urmează

România este primul stat est-european a cărui economie a revenit, în primul trimestru, din recesiune până la nivelul de dinainte de pandemie, fiind urmată în trimestrul doi de Polonia şi Ungaria. Cehia şi Bulgaria mai au de aşteptat până la anul. Însă, după cum arată datele din economia ungară, drumul pe care Europa de Est îl mai are de făcut până să iasă din criză nu va fi deloc uşor, scrie Ziarul Financiar.

Banca centrală a Ungariei a avertizat că guvernul nu va putea reduce deficitul bugetar la cota dorită. Apoi, datele din industrie arată că activitatea stagnează, iar analiştii spun că inflaţia, care în urmă cu câteva luni a fost cea mai puternică din Uniunea Europeană, se îndreaptă spre un nou vârf.

Economia maghiară a crescut în trimestrul doi cu 2,7% în raport cu trimestrul anterior, potrivit calculelor revizuite ale biroului de statistică al Ungariei. Astfel,

PIB-ul a revenit la nivelurile de dinainte de criză, scriu analiştii de la ING, care în urmă cu o săptămână se aşteptau la performanţe record în 2021.

La nivel macro, criza părea să fie depăşită. Însă cele mai recente date arată că în iulie volumul producţiei industriale a scăzut cu 0,5% faţă de luna anterioară când, de asemenea, indicatorul s-a dus în jos. Acest lucru sugerează o încetinire a creşterii economice, scrie Portfolio.hu.

Industria este sectorul economic care şi-a revenit cel mai rapid din criză, producţia ajungând la cotele de dinainte de pandemie deja în octombrie anul trecut. Însă acum perspectivele de creştere au devenit slabe, reflectând blocajele de pe lanţurile de aprovizionare, dificultăţile din transportul internaţional şi creşterile de preţuri de pe pieţele lumii. Un factor negativ important sunt penuriile de mărfuri şi produse.

Lipsa de cipuri ţine cu siguranţă în loc cel mai mare sector manufacturier, industria auto. Mai mulţi producători de maşini au anunţat în ultima vreme reduceri ale producţiei, lipsa de activitate afectând şi furnizorii de componente. În aceste condiţii, economia nu a putut porni din nou în forţă în trimestrul trei, problemelor din industrie adăugându-li-se şi stagnarea vânzărilor de retail. Revenirea din criză nu va accelera.

Banca centrală a Ungariei, care a redus deja de mai multe ori dobânda de politică monetară pentru a domoli cea mai puternică inflaţie din UE, de peste 5%, este cu ochii pe deficitul bugetar şi a avertizat că există un risc ridicat ca guvernul să nu poată micşora această gaură, acum de 5,9% din PIB, ceea ce înseamnă că presiunile inflaţioniste mari vor persista.

Şi Portfolio.hu, princialul site media de analiză economică al Ungariei, apreciază că după încetinirea inflaţiei din ultima lună creşterea preţurilor va demara din nou în forţă pentru a atinge noi vârfuri.

Şi în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, producţia industrială, un motor principal de creştere a PIB, a scăzut în iulie, comparativ cu iunie, contracţia fiind de aproape 4%. Au crescut însă preţurile de producţie, cu 1,2% în ritm lunar şi cu 8,2% în ritm anualizat, potrivit The First News. Aceasta după ce economia a săltat cu 11% în perioada aprilie-iunie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. A fost cel mai mare salt al economiei poloneze.

Dar şi inflaţia a trecut între timp de 5% şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. „Ne-am revenit mai repede decât partenerii noştri comerciali“, au exclamat analiştii de la ING, remarcând că Germania şi zona euro au rămas mai mici decât erau înainte de pandemie.

Energia de creştere pentru trimestrul doi a venit mai ales din consumul intern, în timp ce investiţiile au scăzut sub nivelul pre- criză. Iar investiţiile slabe acompaniate de consum puternic creează o structură defavorabilă pentru creştere. Acest lucru se reflectă în deteriorarea balanţei de cont curent (contribuţie negativă a exporturilor nete la creştere) în timp ce presiunile inflaţioniste cresc.

Vânzările de retail sunt peste nivelul pre-pandemic încă din mai. PIB-ul bulgar a crescut cu aproape 10% în trimestrul doi în ritm anualizat, după o scădere de 1,8% în trimestrul anterior, potrivit datelor statistice oficiale. Trimestru la trimestru, economia a urcat cu doar 0,6%, o încetinire de la 2,5% în ianuarie-martie. Bulgaria este cea mai săracă economie din UE.

Datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că creşterile economice trimestriale înregistrate de ţările est-europene în trimestrul doi sunt, cu excepţia celei a Ungariei, sub media UE. Dar aceste poziţii sunt ocupate după ce în trimestrele anterioare creşterile din regiune au fost mai puternice decât cele din Vest. Spre exemplu,trimestrul doi a însemnat ieşirea Austriei din recesiune.

#revenire #polonia #Ungaria #economie #pandemie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.