România Tradițională, la Chișinău

„Festivalul Tradițiilor Românești”, cel mai amplu eveniment destinat promovării artei populare românești în Republica Moldova din ultimii ani, va avea loc la Grădina Botanică din Chișinău, în perioada 12-14 mai, cu acces gratuit. Evenimentul deschide Programul aniversar „Ciprian Porumbescu”, inițiat și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României.

„Programul aniversar Ciprian Porumbescu” se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Werner Iohannis.

Festivalul marchează mai multe premiere și exclusivități: pentru prima dată, zeci de meșteri și artiști populari care reprezintă toate regiunile geografice din România vor expune și arăta tradițiile în fața publicului de la Chișinău, alături de meșteșugari din Republica Moldova. Realitatea virtuală va completa experiența unică a descoperirii îndeletnicirilor tradiționale românești prin utilizarea de către public a gadgeturilor specifice realității virtuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dorim să facilităm acces neîngrădit cetățenilor Republicii Moldova la tradiții și meșteșuguri străvechi românești, transmise până astăzi din generație în generație. Practic, pentru trei zile, “mutăm” România tradițională la Chișinău, pentru a promova valorile comune și pentru a ne bucura de relațiile excelente, astăzi, între România și Republica Moldova”, declară secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.

Nume mari ale muzicii românești vor urca pe scena „Festivalului Tradițiilor Românești”, în serile de vineri, 12 mai, și sâmbătă, 13 mai: Loredana Groza, Nicolae Furdui Iancu, Mioara Velicu, Tulnicăresele Moațele din Câmpeni, precum și artiști cunoscuți din Republica Moldova, cum ar fi Surorile Osoianu, dar și tineri artiști, precum Ad Libitum Voices, X.O. Band și Valeria Marcu.

Festivalul contribuie la consolidarea dialogului cultural la nivelul celor două țări și susține păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova.

#cultura #festival #traditii #Republica Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.