România va ajunge cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, cu Neptun Deep ca motor al creșterii

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând cu anul 2027, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut miercuri seară, în exclusivitate la Antena 3 CNN, de Cristina Verchere, CEO OMV Petrom. Aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului, estimând că statul român va beneficia de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata de viață a producției.

Cristina Verchere a detaliat progresul lucrărilor, menționând că deja au început construcția platformei de foraj în Indonezia și Italia, iar instalația de foraj Transocean Barents a ajuns la Constanța. Activitatea de foraj va începe în 2025, iar în 2027 se preconizează să se înregistreze prima producție de gaz.

„Neptun Deep va deveni o sursă vitală de securitate energetică pentru România, asigurând independența țării în aprovizionarea cu energie. Este un proiect economic important, care va pune România pe harta energetică a Europei”, a afirmat Verchere. Proiectul va adăuga un impact semnificativ economiei românești, având un rol esențial în diversificarea surselor de energie ale țării.

Verchere a subliniat și mândria echipei care lucrează la acest proiect de amploare, caracterizându-l ca un început al unei noi ere în sectorul energetic românesc. Producția de gaz din Neptun Deep va contribui la consolidarea poziției României ca actor energetic important în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #OMV #extracție #austria #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.