România va ajunge cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, cu Neptun Deep ca motor al creșterii

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând cu anul 2027, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut miercuri seară, în exclusivitate la Antena 3 CNN, de Cristina Verchere, CEO OMV Petrom. Aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului, estimând că statul român va beneficia de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata de viață a producției.

Cristina Verchere a detaliat progresul lucrărilor, menționând că deja au început construcția platformei de foraj în Indonezia și Italia, iar instalația de foraj Transocean Barents a ajuns la Constanța. Activitatea de foraj va începe în 2025, iar în 2027 se preconizează să se înregistreze prima producție de gaz.

„Neptun Deep va deveni o sursă vitală de securitate energetică pentru România, asigurând independența țării în aprovizionarea cu energie. Este un proiect economic important, care va pune România pe harta energetică a Europei”, a afirmat Verchere. Proiectul va adăuga un impact semnificativ economiei românești, având un rol esențial în diversificarea surselor de energie ale țării.

Verchere a subliniat și mândria echipei care lucrează la acest proiect de amploare, caracterizându-l ca un început al unei noi ere în sectorul energetic românesc. Producția de gaz din Neptun Deep va contribui la consolidarea poziției României ca actor energetic important în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #OMV #extracție #austria #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără în 2025 printre statele cu cel mai scăzut nivel al datoriei publice raportate la PIB, potrivit datelor publicate de Visual Capitalist pe baza celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook, octombrie 2025). Țara noastră se situează pe locul 141 din 181 de state analizate, cu o pondere a datoriei de 38% din PIB, mult sub media globală.

La nivel mondial, datoria publică continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât în perioada pandemiei. FMI estimează că datoria medie globală a ajuns în 2025 la 94,7% din PIB, în creștere față de 92,4% anul trecut, dar încă sub vârful istoric de 98,7% atins în 2020.

În clasamentul global, Japonia rămâne statul cu cea mai mare datorie publică – 230% din PIB, urmată de Sudan (222%) și Singapore (176%). Țări precum Venezuela și Libanul depășesc 160%, iar Grecia, care în 2020 atingea 210%, a redus datoria la 147%.

În contrast, Moldova se află în grupul statelor cu datorie redusă, alături de Comore (30%), Insulele Solomon (24%), Samoa (21%) și Timor-Leste, statul cu cea mai mică datorie de pe listă (14%).

Raportul arată o diferență semnificativă între economiile avansate și cele emergente: țările dezvoltate au o medie de 113% din PIB, cu Statele Unite la 124% și Italia la 137%, în timp ce economiile emergente se situează la 74%, deși China (84%) și India (81%) au contribuit la creșterea acestui indicator în ultimii ani.