România va ajunge cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, cu Neptun Deep ca motor al creșterii

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând cu anul 2027, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut miercuri seară, în exclusivitate la Antena 3 CNN, de Cristina Verchere, CEO OMV Petrom. Aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului, estimând că statul român va beneficia de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata de viață a producției.

Cristina Verchere a detaliat progresul lucrărilor, menționând că deja au început construcția platformei de foraj în Indonezia și Italia, iar instalația de foraj Transocean Barents a ajuns la Constanța. Activitatea de foraj va începe în 2025, iar în 2027 se preconizează să se înregistreze prima producție de gaz.

„Neptun Deep va deveni o sursă vitală de securitate energetică pentru România, asigurând independența țării în aprovizionarea cu energie. Este un proiect economic important, care va pune România pe harta energetică a Europei”, a afirmat Verchere. Proiectul va adăuga un impact semnificativ economiei românești, având un rol esențial în diversificarea surselor de energie ale țării.

Verchere a subliniat și mândria echipei care lucrează la acest proiect de amploare, caracterizându-l ca un început al unei noi ere în sectorul energetic românesc. Producția de gaz din Neptun Deep va contribui la consolidarea poziției României ca actor energetic important în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #OMV #extracție #austria #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, afirmă că Republica Moldova nu se află în stagflație, subliniind că datele economice arată un proces clar de dezinflație și o creștere economică peste media regională. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării raportului asupra inflației.

Dragu a precizat că inflația se află într-o continuă descreștere încă de la începutul anului, după perioadele de presiuni generate de scumpirile la energie. Totodată, guvernatoarea estimează pentru 2025 o creștere economică de aproximativ 3%, menționând că în trimestrul II economia a avansat cu 1,1%, iar primele două luni din trimestrul III indică evoluții pozitive în mai multe sectoare.

Ea a recunoscut că balanța comercială rămâne una deficitară, însă a subliniat că exporturile sunt în creștere, în special datorită unui an agricol foarte bun. În același timp, importurile s-au majorat, inclusiv din cauza includerii în statistici a energiei electrice importate din România. „Perspectiva competitivității economiei Republicii Moldova este una favorabilă”, a conchis Dragu.

În contrapunct, economistul Veaceslav Ioniță prezintă o imagine mult mai sumbră. Într-un interviu acordat portalului ziua.md, acesta afirmă că Republica Moldova a intrat oficial în recesiune în 2024, având două trimestre consecutive de scădere a PIB, ceea ce reprezintă definiția tehnică a fenomenului. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a spus Ioniță.

Economistul susține că dincolo de recesiunea tehnică, economia Moldovei se confruntă cu un declin sistemic acumulat în ultimii ani. Producția agricolă ar fi pe minus de cinci ani consecutiv, industria scade constant, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Exporturile sunt în declin din 2022, iar economia nu și-ar fi revenit la nivelurile anterioare.

„Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a comentat Ioniță, care avertizează că Moldova traversează un fenomen rar și periculos: stagflația, combinația dintre inflație ridicată și lipsa creșterii economice. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți.”

Ioniță subliniază și o situație fără precedent în comerțul alimentar: Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, devenind pentru prima dată în istorie importator net de produse agroalimentare. „Aici e drama cea mare”, avertizează economistul.

Acesta critică modul în care autoritățile prezintă evoluțiile economice, menționând că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, afirmă Ioniță.