România va ajunge cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, cu Neptun Deep ca motor al creșterii

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând cu anul 2027, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut miercuri seară, în exclusivitate la Antena 3 CNN, de Cristina Verchere, CEO OMV Petrom. Aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului, estimând că statul român va beneficia de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata de viață a producției.

Cristina Verchere a detaliat progresul lucrărilor, menționând că deja au început construcția platformei de foraj în Indonezia și Italia, iar instalația de foraj Transocean Barents a ajuns la Constanța. Activitatea de foraj va începe în 2025, iar în 2027 se preconizează să se înregistreze prima producție de gaz.

„Neptun Deep va deveni o sursă vitală de securitate energetică pentru România, asigurând independența țării în aprovizionarea cu energie. Este un proiect economic important, care va pune România pe harta energetică a Europei”, a afirmat Verchere. Proiectul va adăuga un impact semnificativ economiei românești, având un rol esențial în diversificarea surselor de energie ale țării.

Verchere a subliniat și mândria echipei care lucrează la acest proiect de amploare, caracterizându-l ca un început al unei noi ere în sectorul energetic românesc. Producția de gaz din Neptun Deep va contribui la consolidarea poziției României ca actor energetic important în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #OMV #extracție #austria #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.