Rusia a devenit cel mai mare furnizor de îngrăşăminte al Indiei. Vinde cu reduceri

Rusia a devenit pentru prima dată cel mai mare furnizor de îngrăşăminte al Indiei, în primul semestru al anului fiscal 2022/2023, oferind reduceri la preţurile aplicate pe plan mondial, acaparând mai mult de o cincime din cota de piaţă, au declarat pentru Reuters surse guvernamentale şi din industrie, sub protecţia anonimatului.

Importurile Indiei de îngrăşăminte din Rusia au urcat cu 371%, la nivelul record de 2,15 milioane de tone, în primele şase luni din anul fiscal care a început la 1 aprilie, a declarat un oficial guvernamental care monitorizează cu atenţie importurile. Acesta a adăugat că în termeni valorici importurile Indiei în perioada respectivă au urcat cu 765%, la 1,6 miliarde de dolari. În întregul an fiscal trecut, India a importat 1,26 milioane de tone din Rusia.

„India face eforturi să-şi asigure îngrăşăminte la preţuri rezonabile, după escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Livrările ruseşti sunt efectuate la timp şi la preţuri rezonabile, ajutându-ne să evităm o posibilă penurie”, a explicat oficialul.

Pe piaţa mondială, preţurile la îngrăşăminte au urcat semnificativ din martie, după ce statele occidentale au impus sancţiuni asupra livrărilor de îngrăşăminte din Rusia şi Belarus, exportatori cheie, în urma invadării Ucrainei.

Împreună, Rusia şi Belarus au reprezentat anul trecut peste 40% din exporturile globale de potasă. Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 22% din exporturile globale de amoniu, 14% din exporturile globale de uree şi aproximativ 14% din exporturile globale de fosfat monoamoniu (MAP) – toate fiind îngrăşăminte importante.

„Este o situaţie avantajoasă pentru India şi Rusia. India obţine câteodată reduceri de peste 70 dolari pe tonă faţă de preţurile aplicate pe plan mondial. Rusia obţine un mare cumpărător, care-i poate înlocui pe europeni”, susţine un oficial din industrie care negociază livrările din străinătate în numele cumpărătorilor indieni.

Creşterea livrărilor din Rusia a dus la înjumătăţirea exporturilor Chinei către India la 1,78 milioane de tone în primul semestru al anului fiscal 2022/2023.

Exporturile din alte destinaţii, cum ar fi Iordania, Egipt şi Emiratele Arabe Unite au scăzut de asemenea.

În întregul an fiscal trecut, ponderea Rusiei în importurile Indiei a fost de aproximativ 6%, în timp ce a Chinei era de 24%.

În primul semestru al anului fiscal 2022/2023, cota de piaţă a Rusiei a urcat la 21%, depăşind China din poziţia de cel mai mare furnizor al Indiei, susţine oficialul.

În primele şase luni din anul fiscal 2022/2023, importurile totale ale Indiei de îngrăşăminte au scăzut cu 2,4%, la 10,27 milioane de tone, deşi în termeni valorici importurile în perioada respectivă au crescut cu 59%, la 7,4 miliarde de dolari, a precizat oficialul guvernamental.

#ingrasaminte #reduceri #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.