Rusia a distrus 60.000 de tone de cereale în atacul de miercuri asupra portului Ceorornomorsk

În atacul cu rachete şi drone de miercuri asupra portului ucrainean Ceornomorsk, Rusia a distrus 60.000 de tone de cereale care urmau să fie exportate pe cale martimă, în cadrul unui acord din care Moscova s-a suspendat luni, a informat Ministerul Agriculturii de la Kiev, transmite EFE.

„Atacul nocturn a distrus o parte semnificativă a infrastructurii pentru exportul de cereale din portul Ceornomorsk”, se menţionează într-o notă publicată de minister.

Textul oficial explică totodată că „60.000 de tone de cereale care urmau să fie încărcate pe o navă de mare tonaj şi trimise prin coridorul de cereale încă de acum 60 de zile au fost distruse”.

Înainte de a anunţa luni că se retrage din acordul de cereale, Rusia a blocat în repetate rânduri funcţionarea acestui acord, împiedicând inspecţiile necesare pentru ca navele care urmau să transporte cerealele să poată intra în Marea Neagră, potrivit guvernului de la Kiev.

Pe de altă parte, Rusia a atacat şi joi, pentru a treia noapte la rând, portul Odesa. Porturile Odesa şi Ceornomorsk, din care au fost exportate cereale conform acordului, au fost două dintre principalele ţinte ale atacului.

Separat, Ministerul Apărării turc a confirmat joi că Rusia şi-a retras personalul de la centrul de coordonare a acordului referitor la exportarea de cereale ucrainene prin Marea Neagră, încheiat anul trecut la Istanbul, cu medierea Turciei şi a ONU.

„Rusia, care s-a retras din acordul privind coridorul cerealelor, şi-a retras personalul de la Centrul Comun de Coordonare de la Istanbul, care gestionează coridorul’, a anunţat ministerul turc, pronunţându-se totodată în favoarea reluării acordului.

Guvernul turc îşi va continua „iniţiativele şi eforturile în acest sens”, le-a declarat reporterilor, la Ankara, un oficial al ministerului.

Câtă vreme eforturile de reactivare a acordului continuă, autorităţile turce vor păstra suficient personal la centrul de coordonare, a spus ministerul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#atacm rusia #Grîu #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.