Rusia a pierdut, Europa a câștigat: prunele Moldovei au emigrat definitiv în UE

19 Sept. 2025, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2025, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a devenit principala destinație pentru prunele moldovenești, cu o cotă de 85% din totalul exporturilor. Germania, România și Polonia s-au transformat în piețe tradiționale, în timp ce Rusia, cândva partener comercial major, a ajuns să fie o destinație nesemnificativă.

„Avem o dependență plăcută de UE. Rusia, care a fost cândva piață tradițională, a ajuns una nesemnificativă”, a declarat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță. Acesta a reamintit că facilitățile comerciale oferite de Bruxelles în ultimii ani au permis Republicii Moldova să urce în top 10 exportatori de prune la nivel global, ajungând chiar pe locul 3 în 2023.

În 2024, Republica Moldova a exportat 52,7 mii tone de prune, obținând venituri record de 44,5 milioane de dolari, chiar dacă recolta a fost una dintre cele mai mici din ultimul deceniu. Pentru prima dată, s-a exportat mai mult decât s-a consumat local. „UE înseamnă volume mai mari, prețuri mai bune și o piață stabilă”, a subliniat Ioniță.

Prețul mediu de export a ajuns la 0,84 dolari/kg în 2024, comparativ cu doar 0,24 dolari/kg în 2015. Astfel, veniturile agricultorilor au crescut spectaculos: de la 16 mii lei/ha în 2015 la 65,5 mii lei/ha în 2024.

Cele mai mari piețe de export în 2024 au fost Germania (22,3%), România (18,6%) și Polonia (16,2%). Rusia a avut doar 9,5% din cota exporturilor, iar Olanda – 6,2%. Cel mai bun preț a fost obținut în Marea Britanie, unde prunele moldovenești s-au vândut cu 1,36 dolari/kg.

Analistul atenționează însă că anul 2025 aduce riscuri: Republica Moldova nu mai beneficiază de aceleași cote preferențiale acordate de UE, ceea ce ar putea reduce competitivitatea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.