Rusia ameninţă cu acţiuni în justiţie dacă va fi forţată să intre în incapacitate de plată

Rusia ameninţă cu acţiuni în justiţie dacă Occidentul va încerca să o forţeze să intre în incapacitate de plată, a declarat luni ministrul de finanţe Anton Siluanov pentru ziarul pro-Kremlin Izvestia, ascuţind tonul Moscovei în lupta sa financiară cu Occidentul, scrie Reuters.

„Bineînţeles că vom da în judecată, pentru că am luat toate măsurile necesare pentru a ne asigura că investitorii îşi primesc plăţile”, a declarat Siluanov într-un interviu acordat ziarului.

„Vom prezenta în instanţă documentele care confirmă eforturile noastre de a plăti atât în valută, cât şi în ruble. Nu va fi un proces uşor. Va trebui să ne dovedim foarte activ cazul, în ciuda tuturor dificultăţilor.”

Siluanov nu a detaliat opţiunile legale ale Rusiei.

Rusia se confruntă cu prima sa incapacitate de plată externă suverană din mai bine de un secol, după ce la începutul acestei săptămâni a făcut aranjamente pentru a efectua o rambursare a unei obligaţiuni internaţionale în ruble, chiar dacă plata era scadentă în dolari americani.

Săptămâna trecută, Siluanov a declarat că Rusia va face tot posibilul pentru a se asigura că îşi plăteşte creditorii. „Rusia a încercat cu bună credinţă să plătească creditorii externi”, a declarat luni Siluanov. „Cu toate acestea, politica deliberată a ţărilor occidentale este de a crea în mod artificial, prin toate mijloacele, o incapacitate de plată”.

Siluanov a declarat că datoria externă ale Rusiei se ridică la aproximativ 20% din totalul datoriei publice, de aproximativ 21.000 de miliarde de ruble (261,7 miliarde de dolari). Din această sumă, aproximativ 4.500-4.700 de miliarde de ruble reprezentau pasive externe.

Rusia nu a mai intrat în incapacitate de plată după revoluţia din 1917, dar obligaţiunile sale au apărut acum ca un punct fierbinte în lupta economică cu ţările occidentale.

O intrare în incapacitate de plată era de neimaginat până de curând, Rusia beneficiind de o recomandare de investiţie în perioada premergătoare invaziei în Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#incapacitate de plata #judecata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.