Rusia, aproape de izolare: riscă să fie inclusă pe lista neagră pentru spălare de bani și finanțarea terorismului

Pe 22 octombrie, Grupul Internațional de Luptă Împotriva Spălării Banilor (FATF) va lua în considerare includerea Rusiei pe lista neagră, conform unui raport al publicației Politico. Ucraina a cerut includerea Rusiei pe această listă, acuzând-o că folosește platforma Telegram și criptomonede pentru finanțarea terorismului și spălarea banilor obținuți din vânzarea bunurilor furate din Ucraina.

Lista neagră a FATF cuprinde țările considerate „cu deficiențe strategice serioase” în combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În prezent, pe această listă se află Iran, Myanmar și Coreea de Nord.

Anterior, FATF nu a inclus Rusia pe lista gri, dar a exprimat îngrijorări cu privire la riscurile pentru sistemul financiar internațional, din cauza legăturilor tot mai strânse dintre Rusia și țările aflate pe lista neagră. În februarie 2023, FATF a suspendat calitatea de membru a Rusiei.

Dacă Rusia va fi inclusă pe lista neagră a FATF, aceasta va întâmpina dificultăți majore în accesul la sistemul financiar global, iar băncile vor fi nevoite să intensifice verificările tuturor tranzacțiilor legate de Rusia.

#izolata #financiar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.