Rusia arde pe dinăuntru: prețul petrolului în ruble s-a prăbușit cu 41% față de planul bugetar

06 Mai 2025, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2025, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pentru prima dată în ultimii doi ani, prețul petrolului rusesc calculat în ruble a coborât sub pragul de 4.000 de ruble pe baril, ceea ce reprezintă o lovitură semnificativă pentru veniturile bugetare ale Federației Ruse, în special în contextul sancțiunilor și al dependenței ridicate de exporturile de hidrocarburi.

Potrivit legislației fiscale ruse, prețul de referință utilizat pentru calculul taxelor este determinat pe baza unei medii între sortimentul Urals și mai scumpul ESPO Blend. Pentru anul 2025, bugetul Federației Ruse a fost construit pe baza unei preț mediu planificat de 6.726 ruble/baril (echivalentul a 69,7 dolari/baril, cu un curs estimat de 96,5 ruble/USD).

Însă, la data de 2 mai 2025, cotarea sortimentului Urals a fost de 48,92 dolari/baril, iar la un curs oficial de 81,49 ruble/dolar, prețul în ruble calculat a fost de doar 3.987 ruble/baril — cu 41% sub ținta bugetară.

Aceasta este cea mai scăzută valoare a prețului petrolului rusesc exprimat în ruble de la începutul lunii mai 2023.

În lunile precedente, tendința de scădere s-a menținut:

În aprilie, prețul mediu al Urals a fost de 4.562 ruble/baril (cu 32% sub estimările bugetare);
În martie, media a fost de 5.079 ruble/baril (cu 24,5% sub pragul planificat).
Această dinamică descendentă este alimentată de două tendințe majore: aprecierea rublei și scăderea prețului internațional al sortimentului Urals.

Ministerul rus al Economiei a revizuit recent prognoza pentru anul 2025, estimând o scădere a prețului compozit al petrolului rusesc la 56 dolari/baril, față de 69,7 dolari prevăzuți inițial. Totodată, prognoza privind cursul rublei a fost ajustată la 94,3 ruble/dolar, comparativ cu 96,5 ruble în estimările din septembrie 2024.

În baza acestor revizuiri, guvernul rus a aprobat modificări ale bugetului federal pentru 2025, care prevăd o reducere cu aproape un sfert a veniturilor anticipate din vânzarea de resurse energetice – de la 10,9 la 8,32 trilioane de ruble, ceea ce înseamnă pierderi de circa 2,6 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Apr. 2026, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Apr. 2026, 17:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministerul Apărării administrează 583 de locuințe de serviciu, însă o parte dintre acestea sunt utilizate necorespunzător sau ținute fără a fi locuite, arată auditul realizat de Curtea de Conturi.

La 31 decembrie 2025, fondul locativ destinat militarilor și angajaților civili avea o suprafață totală de 26 590,8 de metri pătrați și o valoare inițială de 181,4 milioane de lei. Cele mai multe apartamente sunt în Chișinău – 447, urmate de Florești – 103, Cahul – 18 și Bălți – 15.

Potrivit legii, militarii care nu dispun de locuință în garnizoana unde activează beneficiază de locuință de serviciu pe durata activității, iar după eliberarea din serviciu trebuie să o părăsească în termen de trei luni.

Problemele au fost identificate în contextul reorganizării fondului locativ din Florești. În martie 2025, Ministerul a transmis în proprietatea satului Lunga 148 de apartamente din patru blocuri locative. Imobilele aveau o suprafață totală de 7 730,24 de metri pătrați, o valoare contabilă de 1,8 milioane de lei și un grad de uzură de 96%.

Ulterior, apartamentele transmise au fost repartizate cu drept de proprietate unor categorii de beneficiari, inclusiv militari în rezervă și familiile acestora, în baza deciziilor autorităților locale. În acest proces, auditorii au descoperit nereguli: 15 locuințe de serviciu nu erau locuite, deși erau atribuite, iar în alte 20 de cazuri apartamentele erau deținute de persoane care nu mai aveau dreptul legal să beneficieze de ele.

„În aceste condiții, persoanele în cauză urmează a fi evacuate silit”, se menționează în raport, care evidențiază și „deficiențe și omisiuni în administrarea conformă și eficientă a fondului locativ”.

În timpul auditului, Ministerul a intervenit: în 15 cazuri au fost înaintate preavize pentru eliberarea benevolă a locuințelor, iar pentru celelalte situații au fost inițiate acțiuni procesuale, inclusiv măsuri de executare silită.

Auditul concluzionează că, în lipsa unui control riguros, astfel de situații pot apărea chiar în procesul de gestionare și redistribuire a locuințelor de serviciu, afectând utilizarea eficientă a acestora.