Rusia arde pe dinăuntru: prețul petrolului în ruble s-a prăbușit cu 41% față de planul bugetar

Pentru prima dată în ultimii doi ani, prețul petrolului rusesc calculat în ruble a coborât sub pragul de 4.000 de ruble pe baril, ceea ce reprezintă o lovitură semnificativă pentru veniturile bugetare ale Federației Ruse, în special în contextul sancțiunilor și al dependenței ridicate de exporturile de hidrocarburi.

Potrivit legislației fiscale ruse, prețul de referință utilizat pentru calculul taxelor este determinat pe baza unei medii între sortimentul Urals și mai scumpul ESPO Blend. Pentru anul 2025, bugetul Federației Ruse a fost construit pe baza unei preț mediu planificat de 6.726 ruble/baril (echivalentul a 69,7 dolari/baril, cu un curs estimat de 96,5 ruble/USD).

Însă, la data de 2 mai 2025, cotarea sortimentului Urals a fost de 48,92 dolari/baril, iar la un curs oficial de 81,49 ruble/dolar, prețul în ruble calculat a fost de doar 3.987 ruble/baril — cu 41% sub ținta bugetară.

Aceasta este cea mai scăzută valoare a prețului petrolului rusesc exprimat în ruble de la începutul lunii mai 2023.

În lunile precedente, tendința de scădere s-a menținut:

În aprilie, prețul mediu al Urals a fost de 4.562 ruble/baril (cu 32% sub estimările bugetare);
În martie, media a fost de 5.079 ruble/baril (cu 24,5% sub pragul planificat).
Această dinamică descendentă este alimentată de două tendințe majore: aprecierea rublei și scăderea prețului internațional al sortimentului Urals.

Ministerul rus al Economiei a revizuit recent prognoza pentru anul 2025, estimând o scădere a prețului compozit al petrolului rusesc la 56 dolari/baril, față de 69,7 dolari prevăzuți inițial. Totodată, prognoza privind cursul rublei a fost ajustată la 94,3 ruble/dolar, comparativ cu 96,5 ruble în estimările din septembrie 2024.

În baza acestor revizuiri, guvernul rus a aprobat modificări ale bugetului federal pentru 2025, care prevăd o reducere cu aproape un sfert a veniturilor anticipate din vânzarea de resurse energetice – de la 10,9 la 8,32 trilioane de ruble, ceea ce înseamnă pierderi de circa 2,6 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #buget #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

anca Naţională a României a cheltuit luni aproximativ 2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul de schimb al leului, ca reacţie la reacţiile pieţei după rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, în care George Simion a obţinut victoria, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.

Presiunea pe moneda naţională a fost resimţită încă de dimineaţă şi s-a accentuat în cursul după-amiezii, când investitorii au început să renunţe la lei în favoarea euro pentru a-şi proteja economiile. Sursele citate au indicat că această mişcare masivă a capitalului a determinat intervenţia urgentă a BNR.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat tensiunile de pe piaţa valutară: „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări trebuie atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situaţie”, a declarant acesta pentru G4Media.

O depreciere puternică a leului ar putea avea efecte economice semnificative, precum scumpirea produselor şi serviciilor, reducerea puterii de cumpărare şi majorarea ratelor la creditele în euro.

Potrivit aceloraşi surse, „o situaţie similară s-a întâmplat imediat după primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, când a câştigat Călin Georgescu”.

Temerile investitorilor şi ale populaţiei sunt alimentate de incertitudinile legate de direcţia politică a lui George Simion, care a propus un program populist şi a exprimat poziţii critice faţă de politicile Uniunii Europene. România depinde în prezent de fondurile europene pentru finanţarea proiectelor majore de infrastructură şi a programelor sociale.

Mai mult, George Simion a declarat în repetate rânduri că, în cazul unei victorii, îl va numi premier pe Călin Georgescu. Acesta din urmă a susţinut idei controversate în campania sa, precum naţionalizarea terenurilor agricole şi chiar ieşirea României din NATO.