Rusia are un cuvânt de spus privind ultima decizie UE: Candidatura Ucrainei la UE „necesită atenţia noastră”

Oficialii ruşi susţin că urmăresc îndeaproape candidatura Ucrainei la UE, atenţia cea mai mare fiind acordată cooperării sporite în domeniul apărării în cadrul blocului comunitar, potrivit Sky News.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că această chestiune „necesită atenţia noastră sporită, deoarece suntem cu toţii conştienţi de intensificarea discuţiilor din Europa pe tema consolidării componentei de apărare a UE”.

„Există diverse transformări pe care le observăm în modul cel mai atent”, a adăugat Peskov.

Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina şi Moldova să primească statutul de candidat, un pas simbolic pe drumul lung către aderarea la Uniunea Europeană.

Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două ţări vor trebui să îndeplinească o serie de condiţii în viitor în ceea ce priveşte statul de drept, justiţia şi lupta împotriva corupţiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Peskov #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.