Rusia câştigă de pe urma crizei alimentare mondiale la a cărei declanşare a ajutat

Războiul purtat împotriva Ucrainei a făcut ca Rusia să se numere printre cei mai mari câştigători ai crizei alimentare mondiale declanşate de acesta, scrie Bloomberg.

Războiul a blocat exporturile de cereale ale Ucrainei pe cale maritimă, această perturbare, dublată de temperaturile ridicate şi secetele care afectează culturile de grâu din alte părţi ale lumii, trimiţând preţurile grâului la maxime aproape record.
Rusia a continuat să-şi exporte grâul la preţuri acum mai ridicate, găsind cumpărători dornici şi generând venituri mai mari pe tonă. Ţara se aşteaptă de asemenea la o recoltă bună de grâu în sezonul următor, sugerând că aceasta va continua să profite de pe urma acestei situaţii.

Preţurile grâului au crescut cu peste 50% în acest an, iar Kremlinul a colectat venituri de 1,9 miliarde de dolari de pe urma taxelor pe exporturile de grâu până în acest sezon, potrivit estimărilor companiei de consultanţă în agricultură SovEcon.

Deşi a întâmpinat unele probleme imediat după invazie, Rusia îşi exportă acum produsele agricole într-un ritm mai alert decât anul trecut. Aceasta a livrat chiar unele volume către Israel, care adesea cumpără din Ucraina.

Rusia a reuşit practic să-şi pună pe tuşă un rival cheie, potrivit lui Hugo Boudet, analist la AgFlow, acesta remacând că între 1 aprilie şi 23 mai aceasta şi-a crescut semnificativ exporturile de cereale către ţări ca Turcia şi Iran faţă de anul trecut.

Trendurile actuale se vor menţine probabil în viitorul apropiat. În Ucraina, fermierii plantează pentru sezonul viitor sub ameninţarea bombelor, în timp ce Rusia este aşteptată să aibă o recoltă record în noul sezon graţie vremii favorabile. Rusia domină de asemenea exporturile de ulei de floarea-soarelui de la începutul războiului.

În timp ce vistieria statului rus se umple cu venituri de pe urma exporturilor de materii prime, cetăţenii ţării suferă de pe urma inflaţiei în accelerare. Rusia este autosuficientă în materii prime ca cerealele şi zahărul, dar depinde de importuri pentru orice altceva, de la ambalaje la alimente procesate şi ingrediente esenţiale.

Inflaţia alimentară se situează la cel mai ridicat nivel din 2004 cel puţin.
Economiştii avertizează că aprecierea puternică înregistrată în ultima vreme de rublă riscă să afecteze veniturile la budget şi competitivitatea la export a ţării.

Rubla îşi continuă raliul ce a împins-o către cel mai ridicat nivel în raport cu dolarul din ultimii patru ani. Moneda rusească a avansat ieri pentru a cincea zi consecutiv în raport cu dolarul chiar şi după ce ţara a relaxat controalele de capital prin reducerea volumului de valută pe care exportatorii trebuie să-l convertească.

Moneda rusească este de departe cea mai performantă la nivel mondial în acest an, cu un avans de aproximativ 30% în raport cu dolarul. Însă revenirea sa de la invazia Ucrainei a fost atât de rapidă, încât economiştii avertizează că aprecierea sa va eroda veniturile bugetare şi competitivitatea la export.

#razboi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.