Rusia caută disperată muniție: A intrat în negocieri cu țări exotice din Africa și Orientul Mijlociu

17 Mart. 2023, 08:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2023, 08:17 // Actual //  bani.md

Federația Rusă poartă negocieri privind achiziționarea de muniție și alte arme cu Myanmar, țări din Africa și Orientul Mijlociu, a declarat adjunctul șefului Serviciului Securității Statului, Vadim Skibițki.

„Rusia a început să simtă o lipsă de muniție. Știm că lucrează activ cu Iranul. Negocierile sunt în desfășurare cu Myanmar, cu țările continentului african și Orientul Mijlociu. Și-au trimis delegații – din Ministerul Apărării, serviciile de informații externe și alte agenții pentru a obține cât mai mult posibil muniție și alte arme”, a subliniat Skibițki.

Potrivit acestuia, încă nu există informații despre transferul de rachete balistice de către Iran către Rusia.

„Iranul încă așteaptă, a luat o poziție de așteptare cu privire la această problemă”, a adăugat Skibițki.

Soldații ruși au primit blindate de pe vremea lui Stalin

În ultimele zile, în premieră pe frontul din Ucraina, au fost identificate și BTR-50, transportoare blindate rusești de trupe intrate în serviciu în anul 1954, potrivit serviciilor de informații britanice. Modelele de bază BTR-50 au fost proiectate în 1952, când statul sovietic încă era condus de Iosif Stalin, și au intrat în dotarea activă a forțelor armate ale Moscovei în 1954, la un an după moartea dictatorului. Ele au fost produse până în anii 1970, când au început să fie înlocuite de vehiculul de luptă al infanteriei BMP-1 mai modern.

Pe rețelele de socializare a apărut și o fotografie care confirmă apariția acestor blindate în dotarea forțelor de invazie, ea fiind obținută de administratorii paginii Ukraine Weapons Tracker.

Fotografia arată află propriu-zis în serviciul activ sau sunt ținute în depozite militare pe termen lung.cel mai probabil un BTR-50PU, un model intrat în dotarea forțelor armate ruse în 1958. Modelele de bază BTR-50 au fost proiectate în 1952, când statul sovietic încă era condus de Iosif Stalin, și au intrat în dotarea activă a forțelor armate ale Moscovei în 1954, la un an după moartea dictatorului.

Ele au fost produse până în anii 1970, când au început să fie înlocuite de vehiculul de luptă al infanteriei BMP-1 mai modern. În prezent blindate BTR-50 se află în dotarea mai multor state, preponderent din lumea a treia, însă nu este clar în ce măsură ele se mai folosesc.

Site-ul ucrainean Military News, care a obținut la sfârșitul lunii februarie fotografii cu aceste blindate transportate pe cale feroviară înspre front, notează că „în prezent este dificil de explicat exact motivul restaurării unor astfel de echipamente arhaice, dintre care cel mai tânăr are deja peste 50 de ani, când există suficiente blindate MT-LB mai moderne și mult mai bine șenilate la același depozit” de unde au fost scoase și vehiculele BTR-50.

„Cantitatea probabil inimaginabilă de echipamente pierdută în primul an de război și mobilizare a creat o astfel de cerere de vehicule blindate în armata rusă, pe care industria rusă pur și simplu nu poate satisface într-un timp rezonabil”, mai notează analiștii militari ucraineni. De aceeași părere sunt și analiștii militari occidentali contactați de „Forbes“.

Sancțiunile își fac efectul

Rusia încearcă și modernizarea vechiului tanc T-62 prin montarea unui nou mecanis de tragere și a unui sistem de țintire cu infraroșu 1PN96MT-02.

1PN96MT-02 ar fi fost considerat un sistem de avangardă în anii 1970 pe care Rusia l-a schimbat cu unul mai modern, Sosna-U, pe tancurile T-90, ultima generație a armatei ruse, precum și pe unele vehicule de luptă T-80 și T-72 îmbunătățite.

„Forbes“ afirmă însă că principala problemă cu sistemul Sosna-U este că el necesită componente electronice de înaltă calitate produse în Franța pe care industria rusă nu pare capabilă să le reproducă, și pe care Moscova nu le mai poate importa din cauza sancțiunilor impuse de Paris împotriva sa după anexarea ilegală a Crimeii în 2014.
„Este clar că industria rusă nu poate reproduce Sosna-U suficient de rapid pentru a ține pasul cu reactivarea tancurilor vechi”, subliniază „ Forbes“.

Mult-lăudatele tancuri T-90 M nu mai sunt folosite în luptă

Începând cu 16 martie, armata rusă a pierdut 15 tancuri T-90M „Breakthrough” în Ucraina, a declarat Andri Rudik, reprezentantul Centrului de Cercetare pentru Trofee și Prospective Arme și Echipamente Militare al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Centrul Media Militar.

„Invincibilitatea” și „perfecțiunea” lui T-90M s-au dovedit a fi mituri… Și vorbin doar de acelea care sunt dovedite prin imagini foto sau video. Este prosibil ca rușii să fi pierdut semnificativ mai multe unități T-90M”, a spus Rudik. El a remarcat că acum rușii practic nu le folosesc în timpul luptelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală