Rusia face estimări record privind producția de petrol. Previziunile pentru anul 2023

Producţia de petrol a Rusiei este pe cale să depăşească 480 de milioane de tone în acest an sau aproximativ 9,6 milioane de barili pe zi (bpd), a declarat, pentru Reuters, o sursă din interiorul Guvernului de la Moscova.

Această cifră, care exclude producţia de condensat de gaze, este în linie cu promisiunea anterioară a Rusiei de a-şi reduce producţia cu 500.000 de barili pe zi, până la 9,5 milioane bpd începând din luna martie şi până la finele anului, potrivit calculelor Rusiei şi sursei guvernamentale.
“Dacă extrapolezi pentru întregul an, producţia va fi de 480 milioane de tone”, a precizat sursa, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, având în vedere caracterul sensibil al acestor date.

În 2022, producţia de ţiţei şi condensat de gaze a Rusiei a urcat la 535 milioane de tone (10,7 milioane bpd). Condensatul de gaze este exclus din cotele de producţie utilizate de grupul OPEC+ pentru Rusia.

Potrivit sursei citate de Reuters, în acest an, producţia de ţiţei şi condensat de gaze a Rusiei ar putea ajunge la 520 milioane de tone (10,4 milioane bpd), dacă este inclusă şi o producţie de condensat de aproximativ 40 de milioane de tone. Este vorba de o cifră semnificativ mai mare decât prognozele oficiale ale Moscovei, potrivit cărora în 2023 producţia de ţiţei şi condensat de gaze a Rusiei ar urma să se situeze între 490 şi 500 de milioane de tone (sau între 9,8 şi 10 milioane bpd).

“Cererea de petrol a Rusiei s-a stabilizat în mare parte după şocul iniţial de la debutul anului. Credem că cererea aproape a revenit la nivelul la care era înainte de război”, susţin analiştii de la J.P. Morgan, într-un raport publicat luna aceasta.

Conform acestora, producţia agreată de hidrocarburi a Rusiei (ţiţei şi condensat) a fost de 10,8 milioane bpd în luna martie, în scădere cu 250.000 de bpd comparativ cu luna februarie.

Producţia de petrol a Rusiei a scăzut în luna aprilie, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Însă, între timp, Rusia a reuşit să îşi vândă cu succes petrolul în China şi India. Cu toate acestea, pentru a susţine preţul barilului de ţiţei, coloana vertebrală a economiei ruseşti, Moscova a decis să îşi reducă producţia de petrol cu 500.000 de bpd până la finele anului. Al doilea mare exportator de ţiţei, după Arabia Saudită, a oprit sau întârziat publicarea unor date oficiale privind energia, inclusiv date cu privire la producţia şi exporturile.

“Lipsa de date oficiale transparente din partea unuia dintre cei mai mari producători mondiali de petrol face şi mai dificilă monitorizarea ofertei globale şi analiza pieţelor”, subliniază analiştii de la J. P. Morgan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#estimări #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.