Rusia, în criză energetică: cere disperată ajutor de la Georgia și Azerbaidjan pentru a evita un colaps total

Singurul operator de import și export de energie electrică din Rusia, PAO „Inter RAO”, explorează posibilitatea importului de energie din Georgia și Azerbaidjan pentru a compensa avariile survenite la mai multe centrale electrice, a declarat Alexandrina Panina, membru al consiliului de administrație al companiei.

„Am solicitat celor două țări, Azerbaidjan și Georgia, să vedem dacă pot furniza energie în perioadele de avarie, câte 300 MW. Până acum nu am primit un răspuns”, a declarat Panina pentru Interfax.

La mijlocul lunii iulie, în urma unei avarii la centrala nucleară de la Rostov, aproximativ 2,5 milioane de persoane au rămas fără electricitate în sudul Rusiei timp de câteva zile. După incident, în mai multe regiuni, inclusiv Krasnodar, Rostov-pe-Don, Kabardino-Balkaria și Crimeea, au fost introduse întreruperi de curent programate.

Conform declarațiilor Rosatom, unul dintre reactoarele centralei de la Rostov a fost oprit automat din cauza unor defecțiuni la turbogenerator.

Centrala nucleară de la Rostov, situată lângă Volgodonsk, are patru reactoare și este cea mai mare din sudul Rusiei, cu o capacitate de 4 GW. Aceasta se numără printre primele trei centrale din Rusia ca producție de energie și alimentează regiunile sudice și Caucazul de Nord, cu o populație de peste 26 de milioane de oameni.

Întreruperile masive de curent au început în regiunea Krasnodar la începutul lunii iulie. Cea mai gravă avarie a avut loc pe 9 iulie, lăsând 325.000 de locuitori din Kuban fără electricitate. Ministerul Energiei a explicat că incidentul a fost cauzat de „un consum ridicat de energie, determinat de temperaturile ridicate din timpul verii”: oamenii au utilizat intens aparatele de aer condiționat și ventilatoarele, suprasolicitând astfel rețelele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.