Rusia, în criză energetică: cere disperată ajutor de la Georgia și Azerbaidjan pentru a evita un colaps total

Singurul operator de import și export de energie electrică din Rusia, PAO „Inter RAO”, explorează posibilitatea importului de energie din Georgia și Azerbaidjan pentru a compensa avariile survenite la mai multe centrale electrice, a declarat Alexandrina Panina, membru al consiliului de administrație al companiei.

„Am solicitat celor două țări, Azerbaidjan și Georgia, să vedem dacă pot furniza energie în perioadele de avarie, câte 300 MW. Până acum nu am primit un răspuns”, a declarat Panina pentru Interfax.

La mijlocul lunii iulie, în urma unei avarii la centrala nucleară de la Rostov, aproximativ 2,5 milioane de persoane au rămas fără electricitate în sudul Rusiei timp de câteva zile. După incident, în mai multe regiuni, inclusiv Krasnodar, Rostov-pe-Don, Kabardino-Balkaria și Crimeea, au fost introduse întreruperi de curent programate.

Conform declarațiilor Rosatom, unul dintre reactoarele centralei de la Rostov a fost oprit automat din cauza unor defecțiuni la turbogenerator.

Centrala nucleară de la Rostov, situată lângă Volgodonsk, are patru reactoare și este cea mai mare din sudul Rusiei, cu o capacitate de 4 GW. Aceasta se numără printre primele trei centrale din Rusia ca producție de energie și alimentează regiunile sudice și Caucazul de Nord, cu o populație de peste 26 de milioane de oameni.

Întreruperile masive de curent au început în regiunea Krasnodar la începutul lunii iulie. Cea mai gravă avarie a avut loc pe 9 iulie, lăsând 325.000 de locuitori din Kuban fără electricitate. Ministerul Energiei a explicat că incidentul a fost cauzat de „un consum ridicat de energie, determinat de temperaturile ridicate din timpul verii”: oamenii au utilizat intens aparatele de aer condiționat și ventilatoarele, suprasolicitând astfel rețelele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.