Rusia, în criză energetică: cere disperată ajutor de la Georgia și Azerbaidjan pentru a evita un colaps total

Singurul operator de import și export de energie electrică din Rusia, PAO „Inter RAO”, explorează posibilitatea importului de energie din Georgia și Azerbaidjan pentru a compensa avariile survenite la mai multe centrale electrice, a declarat Alexandrina Panina, membru al consiliului de administrație al companiei.

„Am solicitat celor două țări, Azerbaidjan și Georgia, să vedem dacă pot furniza energie în perioadele de avarie, câte 300 MW. Până acum nu am primit un răspuns”, a declarat Panina pentru Interfax.

La mijlocul lunii iulie, în urma unei avarii la centrala nucleară de la Rostov, aproximativ 2,5 milioane de persoane au rămas fără electricitate în sudul Rusiei timp de câteva zile. După incident, în mai multe regiuni, inclusiv Krasnodar, Rostov-pe-Don, Kabardino-Balkaria și Crimeea, au fost introduse întreruperi de curent programate.

Conform declarațiilor Rosatom, unul dintre reactoarele centralei de la Rostov a fost oprit automat din cauza unor defecțiuni la turbogenerator.

Centrala nucleară de la Rostov, situată lângă Volgodonsk, are patru reactoare și este cea mai mare din sudul Rusiei, cu o capacitate de 4 GW. Aceasta se numără printre primele trei centrale din Rusia ca producție de energie și alimentează regiunile sudice și Caucazul de Nord, cu o populație de peste 26 de milioane de oameni.

Întreruperile masive de curent au început în regiunea Krasnodar la începutul lunii iulie. Cea mai gravă avarie a avut loc pe 9 iulie, lăsând 325.000 de locuitori din Kuban fără electricitate. Ministerul Energiei a explicat că incidentul a fost cauzat de „un consum ridicat de energie, determinat de temperaturile ridicate din timpul verii”: oamenii au utilizat intens aparatele de aer condiționat și ventilatoarele, suprasolicitând astfel rețelele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.