Rusia, în criză energetică: cere disperată ajutor de la Georgia și Azerbaidjan pentru a evita un colaps total

Singurul operator de import și export de energie electrică din Rusia, PAO „Inter RAO”, explorează posibilitatea importului de energie din Georgia și Azerbaidjan pentru a compensa avariile survenite la mai multe centrale electrice, a declarat Alexandrina Panina, membru al consiliului de administrație al companiei.

„Am solicitat celor două țări, Azerbaidjan și Georgia, să vedem dacă pot furniza energie în perioadele de avarie, câte 300 MW. Până acum nu am primit un răspuns”, a declarat Panina pentru Interfax.

La mijlocul lunii iulie, în urma unei avarii la centrala nucleară de la Rostov, aproximativ 2,5 milioane de persoane au rămas fără electricitate în sudul Rusiei timp de câteva zile. După incident, în mai multe regiuni, inclusiv Krasnodar, Rostov-pe-Don, Kabardino-Balkaria și Crimeea, au fost introduse întreruperi de curent programate.

Conform declarațiilor Rosatom, unul dintre reactoarele centralei de la Rostov a fost oprit automat din cauza unor defecțiuni la turbogenerator.

Centrala nucleară de la Rostov, situată lângă Volgodonsk, are patru reactoare și este cea mai mare din sudul Rusiei, cu o capacitate de 4 GW. Aceasta se numără printre primele trei centrale din Rusia ca producție de energie și alimentează regiunile sudice și Caucazul de Nord, cu o populație de peste 26 de milioane de oameni.

Întreruperile masive de curent au început în regiunea Krasnodar la începutul lunii iulie. Cea mai gravă avarie a avut loc pe 9 iulie, lăsând 325.000 de locuitori din Kuban fără electricitate. Ministerul Energiei a explicat că incidentul a fost cauzat de „un consum ridicat de energie, determinat de temperaturile ridicate din timpul verii”: oamenii au utilizat intens aparatele de aer condiționat și ventilatoarele, suprasolicitând astfel rețelele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.