Rusia invadată de produsele unei super puteri mondiale: Creștere cu 75% a afacerilor acestei țări cu Moscova

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina de acum peste 15 luni, piețele financiare, energetice și alimentare din întreaga lume au fost bulversate. Fluxurile economice s-au schimbat, iar Rusia și-a redirecționat schimburile comerciale. În schimb, China, o super putere economică mondială, a crescut masiv exporturile către Moscova cu 75% în primele 5 luni din 2023.

Exporturile Chinei spre Rusia au ajuns la 42,96 de miliarde de dolari în perioada 1 ianuarie – 30 mai 2023, în timp ce exporturile Moscovei au avansat cu doar 19%, până la 50,84 de miliarde de dolari, potrivit CNN.
Comerțul bilateral dintre Rusia și China a totalizat peste 93,8 miliarde de dolari din ianuarie până în mai în 2023, o creștere cu 40,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Administrației Generale a Vămilor din China.

Datele publicate miercuri, 7 iunie 2023, au mai arătat că exporturile Chinei către Rusia au ajuns la 42,96 miliarde de dolari din ianuarie 2023, o creștere de 75,6% față de 2022. Numărul valorilor totale ale comerțului și al exporturilor totale au cunoscut cele mai mari creșteri de la începutul invaziei Ucrainei de către regimul lui Putin. Rusia devenind partenerul comercial al Chinei cu cea mai rapidă creștere din lume.

Rusia a fost lovită de sancțiuni occidentale fără precedent de când a invadat Ucraina și a fost exclusă practic din economia globală.
Dar China, care și-a declarat prietenia „fără limite” cu vecinul său din nord, a adus Kremlinului un colac de salvare economic, temperând impactul excluderii sale din sistemul financiar SWIFT global.

Comerțul dintre China și alte țări sau regiuni a scăzut în mare parte față de anul trecut. Taiwan, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și SUA au înregistrat cea mai mare scădere de pe glob, Taiwanul și-a micșorat comerțul cu China cu peste 25%. Comerțul dintre Statele Unite și China s-a redus, de asemenea, cu 12,3%.

Luna trecută, prim-ministrul rus Mihail Mișustin a declarat că se așteaptă ca comerțul dintre Rusia și China să depășească 200 de miliarde de dolari în 2023.

Premierul Chinei Li Qiang s-a întâlnit cu Mișustin la Beijing în mai și a spus că țara sa este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a promova cooperarea lor pragmatică în diverse domenii și pentru a o duce la un „nou nivel”, potrivit Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #produse #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.