Rusia pierde teren pe piața de petrol: exporturile scad drastic și veniturile sunt în declin

Livrările de petrol rusesc prin marile au scăzut la 3,12 milioane de barili pe zi, cel mai mic nivel din ultimele două luni. Veniturile Rusiei din exportul de petrol maritim pentru săptămâna 18-24 noiembrie s-au ridicat la 1,328 miliarde de dolari, o valoare mai mică decât media din săptămânile anterioare, noteazî Bloomberg.

Scăderea se datorează unei reduceri semnificative a achizițiilor din partea Indiei, iar exporturile de petrol brut din porturile rusești de pe coasta de vest a țării au scăzut cu 25% în ultimele două săptămâni, comparativ cu nivelul mediu din luna octombrie. În perioada 17-24 noiembrie, 27 de tancuri au transportat 20,5 milioane de barili de petrol rusesc, iar livrările zilnice au fost de 2,93 milioane de barili, în creștere față de 2,83 milioane de barili în săptămâna precedentă. Totuși, comparativ cu săptămâna 20-27 octombrie, livrările erau de 3,54 milioane de barili pe zi.

Datele sugerează o scădere semnificativă a livrărilor, cea mai mare de la jumătatea lunii iulie, cu o reducere de 150.000 de barili pe zi. În medie, în perioada 17 noiembrie, exporturile s-au ridicat la 3,12 milioane de barili pe zi, iar pentru întregul an 2024, livrările sunt mai mici cu 1,7% față de media din 2023.

Livrările de petrol către Asia au scăzut la 2,76 milioane de barili pe zi, din care 1,4 milioane de barili sunt direcționați către China. Livrările către India au scăzut, ajungând la 960.000 de barili pe zi, comparativ cu 1,39 milioane de barili în perioada similară din octombrie.

Aceste scăderi semnificative subliniază impactul reducerii cererii și a modificărilor fluxurilor comerciale globale asupra economiei rusești, iar veniturile din exportul de petrol au fost mai mici decât în săptămânile anterioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.