Rusia preia gestionarea temporară a gigantului berii Bud și Klințskoe: Tranzacția decisivă a lui Putin

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat transferul activelor rusești ale holdingului internațional de bere AB InBev Efes BV în administrare temporară. Conform decretului, 15,8 miliarde de acțiuni comune și 92.900 de acțiuni preferențiale vor fi preluate de „GC Vmeste”, companie înființată în august 2024, cu Nikolai Tjurnikov în funcția de director general.

AB InBev Efes este un joint venture între compania turcească Anadolu Efes și belgianul AB InBev, creat în 2018 pentru a opera pe piața rusă. Deținătoare a 11 fabrici și trei complexe de malț, precum și a brandurilor Bud, Hoegaarden și „Klințskoe”, compania se află printre primii trei producători de bere din Rusia. Alte mărci celebre din portofoliul său sunt Efes, Spaten, Corona Extra, Velkopopovický Kozel, Stella Artois, Löwenbräu și „Sibirskaya Korona”. În 2023, veniturile AB InBev Efes au crescut cu 11,4%, atingând 108,6 miliarde de ruble, iar profitul net a ajuns la 16,7 miliarde de ruble. Fabricile companiei au produs 23,2 milioane de hectolitri de bere și 527.700 de hectolitri de kvass, cidru și apă.

AB InBev Efes a fost ultimul dintre cei trei mari producători de bere din Rusia care încă se afla sub controlul străin. Anterior, Putin a preluat „Baltika” de la daneza Carlsberg și a forțat o vânzare simbolică de 1 euro a „Obedinennye Pivovarny” de la olandezul Heineken.

După începerea războiului din Ucraina, AB InBev a decis să își vândă partea din joint venture, preconizând pierderi nefinanciare de 1,1 miliarde de dolari. În decembrie 2023, a fost anunțat că partenerul turc Anadolu Efes va achiziționa activele. În august 2024, însă, comisia guvernamentală rusă pentru controlul investițiilor străine a respins tranzacția. La scurt timp după, a fost înregistrată „GC Vmeste”.

Până la sfârșitul lunii octombrie 2024, Anadolu Efes a ajuns la un acord cu AB InBev pentru o nouă configurație a înțelegerii, prin care Anadolu Efes va prelua partea AB InBev din afacerea rusă, iar AB InBev va achiziționa partea Anadolu Efes din afacerea ucraineană. Detaliile tranzacției nu au fost făcute publice, dar evaluarea joint venture-ului a fost între 1,1 și 1,3 miliarde de dolari, conform KPMG.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.