Rusia relansează producția de Moskvici. Când va începe vânzarea primelor mașini

După o pauză de două decenii, Rusia a relansat producţia brandului auto Moskvici din era sovietică la o fabrică din apropiere de Moscova, la care a renunţat grupul francez Renault, a anunţat Ministerul Industriei şi Comerţului, transmite Reuters.

După invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, mulţi producători auto străini s-au retras din Rusia. În mai, Renault şi-a vândut participaţia majoritară deţinută la producătorul auto rus Avtovaz cu o rublă, cu opţiunea de a o răscumpăra în termen de şase ani. Renault a vândut şi uzina din apropiere de Moscova, unde erau produse automobile Renault şi Nissan, tot pentru o rublă. Fabrica a fost redenumită Moscow Automobile Factory Moskvici.

Cu doar 600 de vehicule programate pentru producţie anul acesta, relansarea nu va modifica perspectivele sumbre ale industriei auto din Rusia, vânzările anuale fiind estimate să scadă sub un milion de unităţi, pentru prima dată în istoria modernă a ţării, scrie Agerpres.

Cel mai recent obiectiv, de a produce anual 100.000 de automobile Moskvici, din care unele vor fi electrice, este mult sub nivelul din industrie pentru o fabrică auto – între 200.000 – 300.000 de unităţi. Tesla produce 22.000 de maşini pe săptămână la fabrica sa din Shanghai.

„Primele maşini Moskvici vor ieşi de pe linia de producţie în decembrie 2022”, a informat într-un comunicat partenerul tehnologic al fabricii – producătorul de camioane Kamaz.

Relansarea Moskvici (Muscovite) ar putea reprezenta o lovitură de teatru. Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că platforma de producţie şi design a grupului chinez JAC va fi folosită pentru producerea brandului.

Sancţiunile occidentale au restricţionat accesul la componente fabricate în străinătate, afectând producţia auto în Rusia. Oficialii guvernamentali şi Kamaz susţin că au stabilit noi lanţuri de aprovizionare, dar nu au dat detalii.

„Obiectivul în viitorul apropiat îl reprezintă un proces de asamblare redus, cu implicarea furnizorilor locali, până la finalul lui 2023. Reluarea completă a producţiei ar urma să ducă la crearea a aproximativ 40.000 de locuiri de muncă”, a declarat ministrul Industriei şi Comerţului, Denis Manturov.

Acesta a anunţat că vânzările modelului Moskvich 3 vor începe în decembrie.

Moskvici, care înseamnă „originar din Moscova”, a fost pentru prima dată fabricat în Uniunea Sovietică şi era menit să fie un automobil rezistent, accesibil, cu componente produse în Rusia şi în Germania de Est.

În urma colapsului URSS, fabrica din Moscova a fost privatizată şi ulterior şi-a declarat falimentul.

Încă sunt înmatriculate 200.000 de maşini Moskvich în Rusia, inclusiv 46.000 cu o vechime de peste 35 de ani, conform datelor agenţiei de analiză Autostat.

#moskvici #automobile #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.