Rușii bogați fug în Dubai pentru a evita sancțiunile: Se mută pentru a-și asigura averile

Dubai a devenit un refugiu pentru rușii bogați care fug de impactul sancțiunilor occidentale impuse în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.

Astfel, miliardarii și antreprenorii ruși aleg Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru a-și proteja averile. Potrivit BBC, achizițiile de proprietăți din Dubai de către ruși au crescut cu 67% în primele trei luni ale anului 2022.

Emiratele Arabe Unite nu au impus sancțiuni Rusiei și nici nu au criticat invazia acesteia în Ucraina. De asemenea, oferă vize rușilor nesancționați, în timp ce multe țări occidentale le-au restricționat.

Se estimează că sute de mii de oameni au părăsit Rusia în ultimele două luni – deși cifrele exacte nu sunt disponibile.

Un economist rus a spus că până la 200.000 de ruși au plecat în primele 10 zile de la începutul războiului. Virtuzone, care ajută companiile să își înființeze operațiuni în Dubai, a înregistrat o creștere uriașă a clienților ruși.

„Primim de cinci ori mai multe întrebări de la ruși de la începutul războiului”, a declarat directorul executiv George Hojeige. „Sunt îngrijorați de o criză economică care urmează. De aceea se mută aici pentru a-și asigura averea”, a adăugat el.

Odată cu fluxul sporit de cetățeni ruși, cererea de vile și apartamente de lux în tot orașul a crescut. Agenții imobiliari raportează o creștere a prețurilor proprietăților, deoarece rușii care sosesc în Dubai caută să cumpere case.

Agenția imobiliară Betterhomes din Dubai a constatat că achizițiile de proprietăți de către ruși au crescut cu două treimi în primele trei luni ale anului 2022.

Și o altă agenție imobiliară, Modern Living, a declarat pentru BBC că a angajat mulți agenți vorbitori de limbă rusă pentru a răspunde cererii în creștere. Directorul executiv Thiago Caldas a declarat că primesc numeroase apeluri de la cetățeni ruși care doresc să se mute imediat în Dubai.

„Rușii care coboară nu cumpără doar pentru investiții, ei privesc Dubaiul ca pe o a doua casă”, a spus el.

„Exodul creierelor”

Multe companii multinaționale și start-up-uri rusești își mută, de asemenea, angajații în Emiratele Arabe Unite.

Fuad Fatullev este co-fondatorul WeWay – o companie de tehnologie blockchain care avea birouri în Rusia și Ucraina. După izbucnirea războiului, el și partenerii săi au mutat sute de angajați în Dubai.

El adaugă că au ales să-și mute angajații în Emiratele Arabe Unite, deoarece oferă un mediu economic și politic sigur pentru a opera o afacere.

El a spus că întreprinderile rusești se mută, deoarece le este incredibil de dificil să opereze din cauza sancțiunilor. Provocarea a fost și mai acută pentru companiile care au de-a face cu clienți și mărci internaționale, deoarece majoritatea firmelor occidentale au rupt legăturile cu întreprinderile din Rusia, a spus el.

Firme globale precum Goldman Sachs, JP Morgan și Google, care și-au închis birourile în Rusia, își mută și unii dintre angajați în Dubai.

„Cu siguranță are loc un exod al creierelor. Mulți oameni pleacă pentru că există o mulțime de restricții în afaceri în acest moment”, spune Fatulley.

Statele din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au respins apelurile guvernelor occidentale de a impune sancțiuni Rusiei.

Abu Dhabi a fost una dintre cele trei țări, împreună cu China și India, care s-au abținut la un vot al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite din februarie pentru a condamna invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, sa abținut la votul Adunării Generale din 7 aprilie pentru a suspenda Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU.

Creșterea investițiilor rusești vine la doar câteva luni după ce Emiratele Arabe Unite au fost plasate pe o „listă gri” de către Financial Action Task Force (FAFT), un organ de supraveghere a criminalității financiare la nivel mondial.

Înseamnă că țara se confruntă cu o monitorizare sporită a eforturilor sale de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului. Guvernul Emiratelor Arabe Unite a susținut că a luat măsuri semnificative pentru a reglementa investițiile primite și a declarat că rămâne angajat să lucreze îndeaproape cu FAFT în domeniile de îmbunătățire.

#rusii bogati #Dubai #avere #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.