S-a frânt prietenia ruso-kazahă! Se caută noi rute pentru petrol şi gaze. Un nou port la Marea Neagră, în Georgia

Kazahstanul va căuta în anul 2023 să-şi diversifice rutele de export pentru petrolul şi gazul său şi să dea în exploatare noi zăcăminte, a anunţat miercuri preşedintele KazMunaigAZ, compania petrolieră naţională kazahă, Magzum Mirozagaliev.

”Ţinând cont de factorii externi şi de provocările geopolitice, compania lucrează la crearea unor noi rute de export pentru petrolul kazah”, a declarat Mirozagaliev acestei agenţii de presă, scrie AFP, citat de Agerpres.

KazMunaigAZ, a adăugat el, şi-a planificat pentru anul viitor să extragă circa 23 de milioane de tone de petrol şi 9,6 miliarde de metri cubi de gaz natural. De asemenea, pentru asigurarea unui nivel stabil al extracţiei în următorii zece ani, această societate intenţionează să dea în exploatare în 2023 două proiecte la Marea Caspică (Zhenis şi Abai) şi alte trei proiecte de extracţie terestră (Turgai Paleozoi, Karaton Podsolevoi şi Taisogan).

La rândul ei, Georgia a anunţat că în 2023 va lansa proiectul de construcţie al portului Anaklia, ce ar urma să devină portul la Marea Neagră cu apele cele mai adânci şi o infrastructură cheie pentru tranzitul mărfurilor între Asia şi Europa.

Potrivit guvernului de la Tbilisi, viitorul port din nord-vestul Georgiei va putea primi nave de mare tonaj şi autorităţile georgiene estimează că acesta va fi tranzitat de mărfuri ce vor însuma circa 100 de milioane de tone anual.

”Portul va fi construit cu participaţia statului (georgian), căruia îi vor reveni 51% din acţiuni”, iar celelalte 49% din acţiunile proiectului vor fi adjudecate prin licitaţie internaţională, a precizat premierul georgian Irakli Garibaşvili. Valoarea totală a proiectului va fi de circa 2,5 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kazahstan #conductă #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.