S-a frânt prietenia ruso-kazahă! Se caută noi rute pentru petrol şi gaze. Un nou port la Marea Neagră, în Georgia

Kazahstanul va căuta în anul 2023 să-şi diversifice rutele de export pentru petrolul şi gazul său şi să dea în exploatare noi zăcăminte, a anunţat miercuri preşedintele KazMunaigAZ, compania petrolieră naţională kazahă, Magzum Mirozagaliev.

”Ţinând cont de factorii externi şi de provocările geopolitice, compania lucrează la crearea unor noi rute de export pentru petrolul kazah”, a declarat Mirozagaliev acestei agenţii de presă, scrie AFP, citat de Agerpres.

KazMunaigAZ, a adăugat el, şi-a planificat pentru anul viitor să extragă circa 23 de milioane de tone de petrol şi 9,6 miliarde de metri cubi de gaz natural. De asemenea, pentru asigurarea unui nivel stabil al extracţiei în următorii zece ani, această societate intenţionează să dea în exploatare în 2023 două proiecte la Marea Caspică (Zhenis şi Abai) şi alte trei proiecte de extracţie terestră (Turgai Paleozoi, Karaton Podsolevoi şi Taisogan).

La rândul ei, Georgia a anunţat că în 2023 va lansa proiectul de construcţie al portului Anaklia, ce ar urma să devină portul la Marea Neagră cu apele cele mai adânci şi o infrastructură cheie pentru tranzitul mărfurilor între Asia şi Europa.

Potrivit guvernului de la Tbilisi, viitorul port din nord-vestul Georgiei va putea primi nave de mare tonaj şi autorităţile georgiene estimează că acesta va fi tranzitat de mărfuri ce vor însuma circa 100 de milioane de tone anual.

”Portul va fi construit cu participaţia statului (georgian), căruia îi vor reveni 51% din acţiuni”, iar celelalte 49% din acţiunile proiectului vor fi adjudecate prin licitaţie internaţională, a precizat premierul georgian Irakli Garibaşvili. Valoarea totală a proiectului va fi de circa 2,5 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kazahstan #conductă #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.