S-a prăbușit hub-ul gazier al lui Putin! Turcia înlocuiește gazul rusesc cu LNG din SUA

În timp ce președintele Federației Ruse, Vladimir Putin nu renunță la ideea de a construi un hub de gaze în Turcia, Ankara a decis să meargă în direcția opusă – pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. Astfel, este planificată achiziționarea unor volume uriașe dintr-o țară „neprietenoasă” Rusiei, cu care Turcia restabilește relațiile după ce acestea s-au deteriorat de câțiva ani.

Turcia intenționează să construiască un „portofoliu de noi provizii” pentru a reduce dependența de orice furnizor, a declarat ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, pentru Financial Times. În acest scop, a spus el, țara negociază cu americanul ExxonMobil pentru a încheia un contract pe termen lung (eventual pe un deceniu), în baza căruia va achiziționa până la 2,5 milioane de tone de GNL (3,5 miliarde de metri cubi) pe an. Un astfel de volum la prețurile curente valorează 1,1 miliarde de dolari, deși discuțiile privind termenii contractului continuă, a spus Bayraktar.

Potrivit Autorității de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia, în 2022, ponderea Rusiei în importurile de gaze ale Turciei, care achiziționează aproape toate gazele din străinătate, s-a ridicat la 40%, iar cota SUA, care a crescut în ultimii ani, a depășit 10%.

Cele 2,5 milioane de tone echivalează cu aproximativ 7% din cererea de anul trecut, conform calculelor FT. Turcia a achiziționat 5 milioane de tone din Statele Unite în 2023 pe piața spot, a spus Bayraktar.

ExxonMobil, potrivit FT, este în discuții preliminare cu Turcia, dar a refuzat să ofere detalii. Compania intenționează să crească livrările de GNL la 40 de milioane de tone până în 2030, aproape dublu față de nivelul din 2020.

Turcia încearcă să diversifice achizițiile înainte ca unele dintre contractele sale pe termen lung cu Rusia să expire în 2025 și cu Iranul în 2026, a spus Bayraktar. În general, achizițiile de LNG au reprezentat aproximativ 35% din importuri anul trecut, comparativ cu 15% în 2014.

După ce a fost reales la alegerile prezidențiale din 2023, Recep Tayyip Erdogan a început să îmbunătățească relațiile cu Statele Unite. Astfel, Ankara și-a ridicat dreptul de veto cu privire la intrarea Suediei în NATO, iar Washingtonul a fost de acord să-i vândă avioane de luptă F-16 în valoare de miliarde de dolari.

După ce a întrerupt gazul în Europa ca pedeapsă pentru sprijinul acordat Ucrainei în 2022, Putin a propus în octombrie a acelui an ideea creării unui hub în Turcia unde livrările pierdute de la Nord Stream ar putea fi redirecționate. „Toată lumea este interesată de acest lucru – prietenii noștri turci, suntem interesați și toți cei care doresc să ne achiziționeze resursele pe continentul european”, a spus el un an mai târziu, vorbind despre posibilitatea creării unei platforme electronice în Turcia pentru tranzacționarea cu gaze naturale. continentul european.

De atunci, nu s-au înregistrat progrese semnificative în implementarea acestei idei. Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a opri complet achiziționarea de gaze rusești până în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #Turcia #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament