S-a prăbușit hub-ul gazier al lui Putin! Turcia înlocuiește gazul rusesc cu LNG din SUA

În timp ce președintele Federației Ruse, Vladimir Putin nu renunță la ideea de a construi un hub de gaze în Turcia, Ankara a decis să meargă în direcția opusă – pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. Astfel, este planificată achiziționarea unor volume uriașe dintr-o țară „neprietenoasă” Rusiei, cu care Turcia restabilește relațiile după ce acestea s-au deteriorat de câțiva ani.

Turcia intenționează să construiască un „portofoliu de noi provizii” pentru a reduce dependența de orice furnizor, a declarat ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, pentru Financial Times. În acest scop, a spus el, țara negociază cu americanul ExxonMobil pentru a încheia un contract pe termen lung (eventual pe un deceniu), în baza căruia va achiziționa până la 2,5 milioane de tone de GNL (3,5 miliarde de metri cubi) pe an. Un astfel de volum la prețurile curente valorează 1,1 miliarde de dolari, deși discuțiile privind termenii contractului continuă, a spus Bayraktar.

Potrivit Autorității de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia, în 2022, ponderea Rusiei în importurile de gaze ale Turciei, care achiziționează aproape toate gazele din străinătate, s-a ridicat la 40%, iar cota SUA, care a crescut în ultimii ani, a depășit 10%.

Cele 2,5 milioane de tone echivalează cu aproximativ 7% din cererea de anul trecut, conform calculelor FT. Turcia a achiziționat 5 milioane de tone din Statele Unite în 2023 pe piața spot, a spus Bayraktar.

ExxonMobil, potrivit FT, este în discuții preliminare cu Turcia, dar a refuzat să ofere detalii. Compania intenționează să crească livrările de GNL la 40 de milioane de tone până în 2030, aproape dublu față de nivelul din 2020.

Turcia încearcă să diversifice achizițiile înainte ca unele dintre contractele sale pe termen lung cu Rusia să expire în 2025 și cu Iranul în 2026, a spus Bayraktar. În general, achizițiile de LNG au reprezentat aproximativ 35% din importuri anul trecut, comparativ cu 15% în 2014.

După ce a fost reales la alegerile prezidențiale din 2023, Recep Tayyip Erdogan a început să îmbunătățească relațiile cu Statele Unite. Astfel, Ankara și-a ridicat dreptul de veto cu privire la intrarea Suediei în NATO, iar Washingtonul a fost de acord să-i vândă avioane de luptă F-16 în valoare de miliarde de dolari.

După ce a întrerupt gazul în Europa ca pedeapsă pentru sprijinul acordat Ucrainei în 2022, Putin a propus în octombrie a acelui an ideea creării unui hub în Turcia unde livrările pierdute de la Nord Stream ar putea fi redirecționate. „Toată lumea este interesată de acest lucru – prietenii noștri turci, suntem interesați și toți cei care doresc să ne achiziționeze resursele pe continentul european”, a spus el un an mai târziu, vorbind despre posibilitatea creării unei platforme electronice în Turcia pentru tranzacționarea cu gaze naturale. continentul european.

De atunci, nu s-au înregistrat progrese semnificative în implementarea acestei idei. Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a opri complet achiziționarea de gaze rusești până în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #Turcia #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.