S-a terminat cu 8 ore de muncă pe zi, 5 zile pe săptămână: Încă o mare ţară europeană introduce săptămâna de 4 zile

Guvernul polonez a confirmat că va amenda Codul muncii pentru a reduce timpul de muncă, prin introducerea fie a unei săptămâni de lucru de patru zile sau a unei zile de lucru de şapte ore înaintea încheierii mandatului său în 2027, notează Euractiv.

Cu ambele opţiuni pe masă, cel mai probabil companiile vor fi cele care vor decide dacă să facă libere zilele de vineri sau luni.

„Urmează să se determine care va fi opţiunea mai bună, reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 35 de ore sau implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile“, anunţa luna trecută ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemanianowicz-Bak.

Scurtarea săptămânii de lucru are mai mulţi susţinători în Polonia decât zilele cu şapte ore de muncă, 70% din angajatori preferând săptămâna de lucru de patru zile, relevă date ale platformei ClickMeeting.

Polonia a introdus săptămâna de lucru de cinci zile, cu zilele de sâmbătă libere, în 1952. Reducerea săptămânii de lucru la patru zile ar reprezenta o schimbare revoluţionară, iar chiar şi guvernul este divizat. Dzeimianowicz-Bak este în favoarea schimbărilor avute în vedere. Într-un context economic relativ bun, cu o rată a şomajului relativ scăzută şi aşteptările tinerilor, cererea de reducere a timpului de lucru astfel încât oamenii să dispună de mai mult timp pentru familii, dezvoltare şi odihnă trebuie luată în serios, a declarat aceasta la începutul anului.

„Potrivit studiilor, cu cât muncim mai mult, cu atât devenim mai stresaţi şi mai obosiţi. O oră în plus la muncă nu se traduce neapărat într-o oră în plus la capitolul eficienţă“, a subliniat aceasta.

Spre deosebire de aceasta, ministrul fondurilor de stat şi politicii regionale Katarzyna Pelczynska-Nalecs este sceptică în ceea ce priveşte reducerea săptămânii de lucru, atrăgând atenţia asupra actualei crize demografice prin care trece Polonia.

Modificarea Codului muncii ar putea fi finalizată în primăvara anului viitor, reducerea timpului de lucru putând ajuta coaliţia de guvernare în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2025.

Potrivit datelor Eurostat, polonezii muncesc în medie 40,5 ore pe săptămână, cel mai mult din UE după greci.

Deşi scurtarea timpului de lucru ar fi o schimbare revoluţionară în sine, sindicatele poloneze vor şi mai mult: creşterea concediului anual plătit cu 9 zile la 35 de zile. Sindicatele argumentează că acest concediu nu a mai suferit schimbări de o jumătate de secol.

Comunitatea de business este însă reticentă faţă de astfel de schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #angajati #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a oferit explicații privind situația terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat în gestiunea companiei Lukoil, în contextul deciziei autorităților de a readuce infrastructura sub controlul statului. În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a vorbit despre modul în care a fost preluată infrastructura, angajamentele investiționale nerespectate și riscurile apărute în ultimii ani.

Potrivit lui Munteanu, Lukoil a preluat infrastructura aeroportuară în anul 2005, într-un proces care ridică semne de întrebare. „Lukoil a preluat activele, vorbim de aeroportul internațional Chișinău, de acea infrastructură care a fost creată. Era un jucător major atât pe piața de retail, cât și pe piața angro”, a declarat oficialul.

El a afirmat că compania nu și-ar fi respectat angajamentele asumate. „Lukoil și-a sumat responsabilități pentru acest proces de investiții, pe care, așa cum au constatat, nu au fost respectate. Este responsabilitatea Procuraturii și a instanțelor de investigare să vadă ce s-a întâmplat acolo”, a spus Munteanu.

Alexandru Munteanu a precizat că autoritățile analizează atât faptele din trecut, cât și evoluțiile recente. „Noi ne uităm și la o cronologie mai recentă, din momentul în care Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni asupra companiei de bază Lukoil și dacă Lukoilul local a respectat condițiile care au fost impuse”, a explicat acesta.

Potrivit oficialului, după impunerea sancțiunilor au fost constatate noi nereguli. „În perioada recentă s-au încălcat mai multe lucruri. Lukoil Moldova ne-a comunicat că nu poate satisface condițiile impuse prin aceste sancțiuni și, în momentul în care noi am constatat că există un pericol, statul este obligat să reacționeze”, a declarat el.

Munteanu a calificat drept problematic faptul că o infrastructură strategică a ajuns într-o poziție de monopol privat. „Mi se pare foarte ciudată situația când o structură strategică, cum este Aeroportul Internațional Chișinău, a fost practic transferată într-un monopol al unui jucător privat terț”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că, indiferent de opiniile despre activitatea companiei, regulile trebuie respectate. „Erau multe discuții dacă Lukoil a făcut mai mult bine sau rău, dar legile trebuie respectate și regulile trebuie respectate, iar noi, ca Guvern, îndeplinim inclusiv condițiile internaționale”, a menționat Munteanu.

Referindu-se la eventuale despăgubiri, Alexandru Munteanu a amintit prețul privatizării. „Prețul la care s-a privatizat mi se pare foarte scăzut. Vorbim de 10 milioane de lei în 2005, ceea ce nici atunci nu era o sumă colosală pentru o asemenea infrastructură monopolistă”, a declarat acesta.

Întrebat despre posibile litigii sau reacții externe, inclusiv de la Moscova, Munteanu a spus că Guvernul se pregătește pentru toate scenariile. „Este o situație care poate fi atacată în judecată, iar noi ne consultăm cu avocații și ne pregătim de contramăsuri. Suntem convinși că acționăm conform legislației Republicii Moldova și legislației internaționale. Cu siguranță vom apăra interesele strategice ale Republicii Moldova”, a conchis Munteanu.