S-a terminat cu 8 ore de muncă pe zi, 5 zile pe săptămână: Încă o mare ţară europeană introduce săptămâna de 4 zile

Guvernul polonez a confirmat că va amenda Codul muncii pentru a reduce timpul de muncă, prin introducerea fie a unei săptămâni de lucru de patru zile sau a unei zile de lucru de şapte ore înaintea încheierii mandatului său în 2027, notează Euractiv.

Cu ambele opţiuni pe masă, cel mai probabil companiile vor fi cele care vor decide dacă să facă libere zilele de vineri sau luni.

„Urmează să se determine care va fi opţiunea mai bună, reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 35 de ore sau implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile“, anunţa luna trecută ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemanianowicz-Bak.

Scurtarea săptămânii de lucru are mai mulţi susţinători în Polonia decât zilele cu şapte ore de muncă, 70% din angajatori preferând săptămâna de lucru de patru zile, relevă date ale platformei ClickMeeting.

Polonia a introdus săptămâna de lucru de cinci zile, cu zilele de sâmbătă libere, în 1952. Reducerea săptămânii de lucru la patru zile ar reprezenta o schimbare revoluţionară, iar chiar şi guvernul este divizat. Dzeimianowicz-Bak este în favoarea schimbărilor avute în vedere. Într-un context economic relativ bun, cu o rată a şomajului relativ scăzută şi aşteptările tinerilor, cererea de reducere a timpului de lucru astfel încât oamenii să dispună de mai mult timp pentru familii, dezvoltare şi odihnă trebuie luată în serios, a declarat aceasta la începutul anului.

„Potrivit studiilor, cu cât muncim mai mult, cu atât devenim mai stresaţi şi mai obosiţi. O oră în plus la muncă nu se traduce neapărat într-o oră în plus la capitolul eficienţă“, a subliniat aceasta.

Spre deosebire de aceasta, ministrul fondurilor de stat şi politicii regionale Katarzyna Pelczynska-Nalecs este sceptică în ceea ce priveşte reducerea săptămânii de lucru, atrăgând atenţia asupra actualei crize demografice prin care trece Polonia.

Modificarea Codului muncii ar putea fi finalizată în primăvara anului viitor, reducerea timpului de lucru putând ajuta coaliţia de guvernare în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2025.

Potrivit datelor Eurostat, polonezii muncesc în medie 40,5 ore pe săptămână, cel mai mult din UE după greci.

Deşi scurtarea timpului de lucru ar fi o schimbare revoluţionară în sine, sindicatele poloneze vor şi mai mult: creşterea concediului anual plătit cu 9 zile la 35 de zile. Sindicatele argumentează că acest concediu nu a mai suferit schimbări de o jumătate de secol.

Comunitatea de business este însă reticentă faţă de astfel de schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #angajati #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.