S-a terminat cu 8 ore de muncă pe zi, 5 zile pe săptămână: Încă o mare ţară europeană introduce săptămâna de 4 zile

Guvernul polonez a confirmat că va amenda Codul muncii pentru a reduce timpul de muncă, prin introducerea fie a unei săptămâni de lucru de patru zile sau a unei zile de lucru de şapte ore înaintea încheierii mandatului său în 2027, notează Euractiv.

Cu ambele opţiuni pe masă, cel mai probabil companiile vor fi cele care vor decide dacă să facă libere zilele de vineri sau luni.

„Urmează să se determine care va fi opţiunea mai bună, reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 35 de ore sau implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile“, anunţa luna trecută ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemanianowicz-Bak.

Scurtarea săptămânii de lucru are mai mulţi susţinători în Polonia decât zilele cu şapte ore de muncă, 70% din angajatori preferând săptămâna de lucru de patru zile, relevă date ale platformei ClickMeeting.

Polonia a introdus săptămâna de lucru de cinci zile, cu zilele de sâmbătă libere, în 1952. Reducerea săptămânii de lucru la patru zile ar reprezenta o schimbare revoluţionară, iar chiar şi guvernul este divizat. Dzeimianowicz-Bak este în favoarea schimbărilor avute în vedere. Într-un context economic relativ bun, cu o rată a şomajului relativ scăzută şi aşteptările tinerilor, cererea de reducere a timpului de lucru astfel încât oamenii să dispună de mai mult timp pentru familii, dezvoltare şi odihnă trebuie luată în serios, a declarat aceasta la începutul anului.

„Potrivit studiilor, cu cât muncim mai mult, cu atât devenim mai stresaţi şi mai obosiţi. O oră în plus la muncă nu se traduce neapărat într-o oră în plus la capitolul eficienţă“, a subliniat aceasta.

Spre deosebire de aceasta, ministrul fondurilor de stat şi politicii regionale Katarzyna Pelczynska-Nalecs este sceptică în ceea ce priveşte reducerea săptămânii de lucru, atrăgând atenţia asupra actualei crize demografice prin care trece Polonia.

Modificarea Codului muncii ar putea fi finalizată în primăvara anului viitor, reducerea timpului de lucru putând ajuta coaliţia de guvernare în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2025.

Potrivit datelor Eurostat, polonezii muncesc în medie 40,5 ore pe săptămână, cel mai mult din UE după greci.

Deşi scurtarea timpului de lucru ar fi o schimbare revoluţionară în sine, sindicatele poloneze vor şi mai mult: creşterea concediului anual plătit cu 9 zile la 35 de zile. Sindicatele argumentează că acest concediu nu a mai suferit schimbări de o jumătate de secol.

Comunitatea de business este însă reticentă faţă de astfel de schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #angajati #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cel puţin patru persoane au murit şi mii de case au fost avariate de inundaţii sâmbătă, în zona Moldovei din România, au anunţat autorităţile de la București. Nivelurile crescute ale râurilor au pus autorităţile în alertă în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est după zile de ploi torenţiale, scrie Reuters.

În zilele următoare sunt prognozate precipitaţii abundente în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, sudul Germaniei şi părţi din Austria.

Locuitorii unor oraşe de la graniţa ceho-poloneză au fost evacuaţi, deoarece râurile au depăşit nivelul de alertă, în timp ce capitala cehă, Praga, care a suferit inundaţii catastrofale în 2002, a instituit măsuri preventive împotriva inundaţiilor.

În Cehia, zonele nordice şi nord-estice au fost cele mai afectate de ploaie, în unele locuri înregistrându-se până la 25 cm de ploaie începând de joi, a declarat institutul meteorologic.

Meteorologii au avertizat că, până duminică, în unele zone ar putea cădea mai mult de o treime din precipitaţiile medii anuale, iar vântul puternic a sporit ameninţarea.

Ministrul mediului, Petr Hladik, a declarat sâmbătă că populaţia din zonele cele mai afectate ar trebui să se pregătească să îşi părăsească locuinţele.

În Praga, un oraş cu peste 1,3 milioane de locuitori care se află pe malurile râului Vltava, traversat de pitorescul Pod Charles din secolul al XIV-lea, au fost instalate bariere împotriva inundaţiilor.

Oraşul a investit masiv în măsuri preventive după inundaţiile din 2002, care au măturat sistemul de metrou şi au forţat zeci de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Grădina Zoologică din Praga, situată de-a lungul râului Vltava, a fost închisă pentru vizitatori, iar Căile Ferate Cehe au declarat că serviciile pe zeci de rute au fost întrerupte. În al doilea oraş ca mărime al ţării, Brno, un spital a evacuat pacienţii ca măsură de precauţie.

În Glucholazy, un oraş istoric din sud-vestul Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, pompierii au stivuit sute de saci de nisip de-a lungul unui râu umflat, iar unii locuitori au fost evacuaţi.

Ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, a declarat că previziunile meteorologice sunt nefavorabile, în următoarele 24 de ore urmând să cadă precipitaţii foarte abundente în jurul zonei de frontieră cehă, care vor alimenta râurile din Polonia.

Oficialii din Slovacia au avertizat cu privire la pericolul de inundaţii în capitala Bratislava, din cauza fluviului Dunărea umflat.

Ungaria se aşteaptă ca Dunărea să se apropie de niveluri record în următoarele zile, iar oficialii vor închide luni cheiurile inferioare din capitala Budapesta.

„Se aşteaptă ca valul de inundaţii să atingă un vârf de aproximativ 8 metri în a doua jumătate a săptămânii viitoare”, a declarat vineri primarul oraşului.

În Austria, serviciile de urgenţă colaborau cu guvernatorii districtelor şi cu municipalităţile pentru a pregăti evacuările. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că toate statele federale au fost afectate şi că situaţia se deteriorează în special în nord-estul statului Austria Inferioară.

„Următoarele zile vor fi în continuare extrem de dificile şi provocatoare pentru populaţia afectată şi pentru serviciile de urgenţă”, a declarat Nehammer pe X.