S-au adunat dictatorii la Astana. A fost prezent şi "Ţarul Rusiei"

Până în prezent, Sarybai a fost director executiv al secretariatului CICA. În conformitate cu decizia luată joi, această funcţie a fost redenumită ca Secretar General.

Capitala Kazahstanului, Astana, a găzduit reuniunea Consiliului şefilor de stat al Comunităţii Statelor Independente (CSI), prezidată de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev pe 14 octombrie.

Preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, Preşedintele Belarusului Aleksandr Lukashenko, Preşedintele Kârgâzstanului Sadyr Japarov, Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, Preşedintele Turkmenistanului Serdar Berdimuhamedow, Preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon, Preşedintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev şi Sunt prezenţi secretarul executiv al CSI şi preşedintele Comitetului executiv, Serghei Lebedev.

„Vă mulţumesc sincer pentru susţinerea iniţiativelor Kazahstanului în cadrul preşedinţiei CSI şi participarea la evenimentele internaţionale care au loc în aceste zile la Astana”, a spus Tokayev în declaraţiile sale de bun venit.

În cadrul întâlnirii au discutat despre cooperarea în cadrul CSI, să analizeze şi să adopte documente pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de integrare în domeniile comercial, economic, cultural, umanitar şi de securitate.

De asemenea, liderii au adoptat programul de cooperare în combaterea terorismului şi a altor manifestări violente de extremism pentru anii 2023-2025.

În 2020, summitul CSI a luat decizia de a declara 2022 drept Anul artelor populare şi al patrimoniului cultural, iar 2023 este Anul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică.

De asemenea, şefii de stat vor lua o decizie privind pasarea preşedinţiei CSI în 2023 către Kârgâzstan, a transmis AsiaTimes.

BigAsia transmite că participanţii la summit-ul Conferinţei privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA) l-au numit pe diplomatul kazah Kairat Sarybai ca secretar general al organizaţiei. Acest lucru a fost anunţat de ministrul de Externe al Kazahstanului, Mukhtar Tleuberdi , la summitul CICA.

„Pentru a oferi cel mai înalt sprijin ţărilor participante şi pentru a avansa în procesul de transformare [a asociaţiei], preşedinţia propune summit-ului să desemneze directorul executiv al secretariatului CICA, Kairat Sarybai., în calitate de prim secretar general al CICA. Kazahstanul este pregătit să-şi continue munca pentru a oferi comunicare şi asistenţă profesională maximă în perioada următoare de transformare”, a spus Tleuberdi.

El a rezumat şi rezultatele summitului, amintind că Declaraţia de la Astana privind transformarea CICA a fost adoptată. „Prin adoptarea acestui document, statele membre au făcut primul pas practic în procesul de transformare, inclusiv redenumirea postului de Chief Executive Officer în Secretar General. Am încredinţat Secretarului General sarcina de a face propuneri de consultări cu ţările participante pentru a elabora o listă de parcurs cu măsurile necesare procesului de transformare a CICA”, a explicat ministrul de Externe kazah.

CICA este un forum interstatal creat la iniţiativa Kazahstanului în 1992, având ca scop crearea condiţiilor pentru dialog, luarea deciziilor şi implementarea măsurilor în domeniul securităţii în Asia. Până în prezent, 28 de state sunt membre ale CICA, încă nouă ţări şi cinci organizaţii internaţionale au statut de observator. Din 2014, sediul CICA este situat în Nur-Sultan (Astana).

#dictatori #astana #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.