S-au adunat dictatorii la Astana. A fost prezent şi "Ţarul Rusiei"

Până în prezent, Sarybai a fost director executiv al secretariatului CICA. În conformitate cu decizia luată joi, această funcţie a fost redenumită ca Secretar General.

Capitala Kazahstanului, Astana, a găzduit reuniunea Consiliului şefilor de stat al Comunităţii Statelor Independente (CSI), prezidată de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev pe 14 octombrie.

Preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, Preşedintele Belarusului Aleksandr Lukashenko, Preşedintele Kârgâzstanului Sadyr Japarov, Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, Preşedintele Turkmenistanului Serdar Berdimuhamedow, Preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon, Preşedintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev şi Sunt prezenţi secretarul executiv al CSI şi preşedintele Comitetului executiv, Serghei Lebedev.

„Vă mulţumesc sincer pentru susţinerea iniţiativelor Kazahstanului în cadrul preşedinţiei CSI şi participarea la evenimentele internaţionale care au loc în aceste zile la Astana”, a spus Tokayev în declaraţiile sale de bun venit.

În cadrul întâlnirii au discutat despre cooperarea în cadrul CSI, să analizeze şi să adopte documente pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de integrare în domeniile comercial, economic, cultural, umanitar şi de securitate.

De asemenea, liderii au adoptat programul de cooperare în combaterea terorismului şi a altor manifestări violente de extremism pentru anii 2023-2025.

În 2020, summitul CSI a luat decizia de a declara 2022 drept Anul artelor populare şi al patrimoniului cultural, iar 2023 este Anul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică.

De asemenea, şefii de stat vor lua o decizie privind pasarea preşedinţiei CSI în 2023 către Kârgâzstan, a transmis AsiaTimes.

BigAsia transmite că participanţii la summit-ul Conferinţei privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA) l-au numit pe diplomatul kazah Kairat Sarybai ca secretar general al organizaţiei. Acest lucru a fost anunţat de ministrul de Externe al Kazahstanului, Mukhtar Tleuberdi , la summitul CICA.

„Pentru a oferi cel mai înalt sprijin ţărilor participante şi pentru a avansa în procesul de transformare [a asociaţiei], preşedinţia propune summit-ului să desemneze directorul executiv al secretariatului CICA, Kairat Sarybai., în calitate de prim secretar general al CICA. Kazahstanul este pregătit să-şi continue munca pentru a oferi comunicare şi asistenţă profesională maximă în perioada următoare de transformare”, a spus Tleuberdi.

El a rezumat şi rezultatele summitului, amintind că Declaraţia de la Astana privind transformarea CICA a fost adoptată. „Prin adoptarea acestui document, statele membre au făcut primul pas practic în procesul de transformare, inclusiv redenumirea postului de Chief Executive Officer în Secretar General. Am încredinţat Secretarului General sarcina de a face propuneri de consultări cu ţările participante pentru a elabora o listă de parcurs cu măsurile necesare procesului de transformare a CICA”, a explicat ministrul de Externe kazah.

CICA este un forum interstatal creat la iniţiativa Kazahstanului în 1992, având ca scop crearea condiţiilor pentru dialog, luarea deciziilor şi implementarea măsurilor în domeniul securităţii în Asia. Până în prezent, 28 de state sunt membre ale CICA, încă nouă ţări şi cinci organizaţii internaţionale au statut de observator. Din 2014, sediul CICA este situat în Nur-Sultan (Astana).

#dictatori #astana #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.