S-au adunat dictatorii la Astana. A fost prezent şi „Ţarul Rusiei”

Până în prezent, Sarybai a fost director executiv al secretariatului CICA. În conformitate cu decizia luată joi, această funcţie a fost redenumită ca Secretar General.

Capitala Kazahstanului, Astana, a găzduit reuniunea Consiliului şefilor de stat al Comunităţii Statelor Independente (CSI), prezidată de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev pe 14 octombrie.

Preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, Preşedintele Belarusului Aleksandr Lukashenko, Preşedintele Kârgâzstanului Sadyr Japarov, Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, Preşedintele Turkmenistanului Serdar Berdimuhamedow, Preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon, Preşedintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev şi Sunt prezenţi secretarul executiv al CSI şi preşedintele Comitetului executiv, Serghei Lebedev.

„Vă mulţumesc sincer pentru susţinerea iniţiativelor Kazahstanului în cadrul preşedinţiei CSI şi participarea la evenimentele internaţionale care au loc în aceste zile la Astana”, a spus Tokayev în declaraţiile sale de bun venit.

În cadrul întâlnirii au discutat despre cooperarea în cadrul CSI, să analizeze şi să adopte documente pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de integrare în domeniile comercial, economic, cultural, umanitar şi de securitate.

De asemenea, liderii au adoptat programul de cooperare în combaterea terorismului şi a altor manifestări violente de extremism pentru anii 2023-2025.

În 2020, summitul CSI a luat decizia de a declara 2022 drept Anul artelor populare şi al patrimoniului cultural, iar 2023 este Anul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică.

De asemenea, şefii de stat vor lua o decizie privind pasarea preşedinţiei CSI în 2023 către Kârgâzstan, a transmis AsiaTimes.

BigAsia transmite că participanţii la summit-ul Conferinţei privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA) l-au numit pe diplomatul kazah Kairat Sarybai ca secretar general al organizaţiei. Acest lucru a fost anunţat de ministrul de Externe al Kazahstanului, Mukhtar Tleuberdi , la summitul CICA.

„Pentru a oferi cel mai înalt sprijin ţărilor participante şi pentru a avansa în procesul de transformare [a asociaţiei], preşedinţia propune summit-ului să desemneze directorul executiv al secretariatului CICA, Kairat Sarybai., în calitate de prim secretar general al CICA. Kazahstanul este pregătit să-şi continue munca pentru a oferi comunicare şi asistenţă profesională maximă în perioada următoare de transformare”, a spus Tleuberdi.

El a rezumat şi rezultatele summitului, amintind că Declaraţia de la Astana privind transformarea CICA a fost adoptată. „Prin adoptarea acestui document, statele membre au făcut primul pas practic în procesul de transformare, inclusiv redenumirea postului de Chief Executive Officer în Secretar General. Am încredinţat Secretarului General sarcina de a face propuneri de consultări cu ţările participante pentru a elabora o listă de parcurs cu măsurile necesare procesului de transformare a CICA”, a explicat ministrul de Externe kazah.

CICA este un forum interstatal creat la iniţiativa Kazahstanului în 1992, având ca scop crearea condiţiilor pentru dialog, luarea deciziilor şi implementarea măsurilor în domeniul securităţii în Asia. Până în prezent, 28 de state sunt membre ale CICA, încă nouă ţări şi cinci organizaţii internaţionale au statut de observator. Din 2014, sediul CICA este situat în Nur-Sultan (Astana).

#dictatori #astana #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.