S-au adunat dictatorii la Astana. A fost prezent şi "Ţarul Rusiei"

Până în prezent, Sarybai a fost director executiv al secretariatului CICA. În conformitate cu decizia luată joi, această funcţie a fost redenumită ca Secretar General.

Capitala Kazahstanului, Astana, a găzduit reuniunea Consiliului şefilor de stat al Comunităţii Statelor Independente (CSI), prezidată de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev pe 14 octombrie.

Preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, Preşedintele Belarusului Aleksandr Lukashenko, Preşedintele Kârgâzstanului Sadyr Japarov, Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, Preşedintele Turkmenistanului Serdar Berdimuhamedow, Preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon, Preşedintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev şi Sunt prezenţi secretarul executiv al CSI şi preşedintele Comitetului executiv, Serghei Lebedev.

„Vă mulţumesc sincer pentru susţinerea iniţiativelor Kazahstanului în cadrul preşedinţiei CSI şi participarea la evenimentele internaţionale care au loc în aceste zile la Astana”, a spus Tokayev în declaraţiile sale de bun venit.

În cadrul întâlnirii au discutat despre cooperarea în cadrul CSI, să analizeze şi să adopte documente pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de integrare în domeniile comercial, economic, cultural, umanitar şi de securitate.

De asemenea, liderii au adoptat programul de cooperare în combaterea terorismului şi a altor manifestări violente de extremism pentru anii 2023-2025.

În 2020, summitul CSI a luat decizia de a declara 2022 drept Anul artelor populare şi al patrimoniului cultural, iar 2023 este Anul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică.

De asemenea, şefii de stat vor lua o decizie privind pasarea preşedinţiei CSI în 2023 către Kârgâzstan, a transmis AsiaTimes.

BigAsia transmite că participanţii la summit-ul Conferinţei privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA) l-au numit pe diplomatul kazah Kairat Sarybai ca secretar general al organizaţiei. Acest lucru a fost anunţat de ministrul de Externe al Kazahstanului, Mukhtar Tleuberdi , la summitul CICA.

„Pentru a oferi cel mai înalt sprijin ţărilor participante şi pentru a avansa în procesul de transformare [a asociaţiei], preşedinţia propune summit-ului să desemneze directorul executiv al secretariatului CICA, Kairat Sarybai., în calitate de prim secretar general al CICA. Kazahstanul este pregătit să-şi continue munca pentru a oferi comunicare şi asistenţă profesională maximă în perioada următoare de transformare”, a spus Tleuberdi.

El a rezumat şi rezultatele summitului, amintind că Declaraţia de la Astana privind transformarea CICA a fost adoptată. „Prin adoptarea acestui document, statele membre au făcut primul pas practic în procesul de transformare, inclusiv redenumirea postului de Chief Executive Officer în Secretar General. Am încredinţat Secretarului General sarcina de a face propuneri de consultări cu ţările participante pentru a elabora o listă de parcurs cu măsurile necesare procesului de transformare a CICA”, a explicat ministrul de Externe kazah.

CICA este un forum interstatal creat la iniţiativa Kazahstanului în 1992, având ca scop crearea condiţiilor pentru dialog, luarea deciziilor şi implementarea măsurilor în domeniul securităţii în Asia. Până în prezent, 28 de state sunt membre ale CICA, încă nouă ţări şi cinci organizaţii internaţionale au statut de observator. Din 2014, sediul CICA este situat în Nur-Sultan (Astana).

#dictatori #astana #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.