S-au încâlcit ițele la Aeroportul Chișinău! Criză de avioane. Recean promite să aducă mai multe companii aeriene

Taxa de 9 euro de la Aeroportul Internațional Chișinău, percepută de la fiecare pasager, nu va fi anulată ci redusă, spune premierul Dorin Recean. Premierul a promis ca până în iulie să fie soluționată problema crizei de curse aeriene spre Chișinău.

„Taxa de 9 euro inițial va fi înjumătățită, iar ulterior anulată. Suntem în discuții cu mai multe companii aeriene care să aducă servicii de handlilng și să susțină efortul creștere a companiile aeriene necorupte. În luna iulie vor fi eliminate constrângerile și incomoditățile create de Air Moldova. Or, în două săptămâni vom anunța exact ce va fi exact cu taxa de 9 euro”, a declarat Dorin Recean la emisiunea „În Profunzime”.

În prezent, taxele de la Aeroportul Chișinău per pasager se ridică la 25 de euro, care include și taxa de 9 euro, care a fost mărul discordiei și condiția companiilor low-cost ca să vină în Republica Moldova.

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

În data de 23 noiembrie Aeroportul Chișinău a intrat în administrarea statului în urma deciziei Curții de Apel care este executorie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curse #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 60% din populația Republicii Moldova este săracă, în timp ce doar 15% dintre cetățeni pot fi considerați cu adevărat parte a clasei de mijloc, potrivit estimărilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA. Expertul avertizează că această structură socială pune o presiune uriașă asupra statului, care nu dispune de suficiente resurse pentru a sprijini un număr atât de mare de persoane vulnerabile.

Potrivit economistului, Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru profund între populația cu venituri reduse și categoriile care dispun de suficientă stabilitate financiară pentru a-și asigura un nivel de trai decent.

Ioniță estimează că aproximativ 20% dintre cetățeni se consideră parte a clasei de mijloc, însă, în realitate, doar circa 15% s-ar încadra în această categorie din perspectiva situației economice. Diferența scoate în evidență discrepanța dintre percepția populației asupra propriului nivel de trai și posibilitățile financiare efective.

La celălalt capăt al clasamentului social, aproximativ 4% dintre cetățeni ar face parte din categoria persoanelor bogate, iar numai 1% ar putea fi considerați foarte bogați, potrivit estimărilor prezentate de expert.

Economistul susține că, într-o societate cu o structură economică sănătoasă, persoanele sărace și foarte sărace ar trebui să reprezinte aproximativ 20% din populație, în timp ce clasa de mijloc ar trebui să constituie nucleul societății.

În Republica Moldova, însă, proporțiile ar fi aproape inversate, iar majoritatea populației s-ar afla într-o situație de vulnerabilitate economică.

„E altceva să ajuți 20%, dar nu 60%”, a declarat Veaceslav Ioniță, explicând că posibilitățile financiare ale statului sunt limitate atunci când numărul persoanelor care au nevoie de sprijin social este atât de mare.

În opinia sa, problema nu ține doar de nivelul prestațiilor sociale, ci și de structura economică a societății. O clasă de mijloc restrânsă înseamnă mai puțini cetățeni cu venituri stabile și suficient de mari pentru a susține consumul, economisirea și investițiile.

În același timp, numărul ridicat al persoanelor cu venituri mici sporește necesarul de intervenție al statului, întrucât tot mai multe gospodării au nevoie de sprijin pentru acoperirea cheltuielilor de bază.

Estimările economistului arată că principala provocare economică a Republicii Moldova nu este doar reducerea sărăciei, ci și extinderea clasei de mijloc, astfel încât o parte mai mare a populației să poată trăi din propriile venituri, fără să depindă de ajutoarele publice.