Criza cafelei. Schimbările climatice vor reduce terenurile disponibile pentru producţia de cafea cu peste 50% 

16 Mai 2023, 05:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2023, 05:11 // Actual //  bani.md

Schimbările climatice vor reduce suprafeţele de teren disponibile pentru producţia de cafea cu 54% până în anul 2100, chiar şi în cazul în care creşterea temperaturilor globale va fi limitată la obiectivele convenite la nivel internaţional, conform unui nou raport, transmite luni DPA/PA Media.

Producătorii de cafea din Honduras până în Etiopia au declarat că suferă deja de pe urma destabilizării climei, iar organizaţia Christian Aid a solicitat guvernului britanic să intervină prin anularea datoriilor istorice şi strângerea de fonduri pentru acoperirea pierderilor şi daunelor provocate de climă, scrie Agerpres.

Potrivit calculelor organizaţiei, creşterea temperaturilor şi condiţiile meteorologice imprevizibile vor reduce suprafeţele de teren adecvate pentru producţia de cafea cu 54,4%, chiar dacă temperaturile globale sunt limitate la 1,5-2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Peste jumătate din cafeaua consumată în Marea Britanie provine din Brazilia şi Vietnam, două ţări deosebit de vulnerabile la schimbările climatice.

Vietnam a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istoria datelor sale meteorologice săptămâna trecută – 44,1 grade Celsius -, în timp ce ţările vecine au consemnat la rândul lor noi extreme.

Temperaturile în creştere, ca şi precipitaţiile neregulate, bolile, perioadele de secetă şi alunecările de teren provocate de schimbările climatice induse de om ameninţă să restrângă industria cafelei şi să îi sărăcească pe producători.

„Ca producător de cafea, aceasta este din ce în ce mai greu de produs. Şi da, asta are evident legătură cu schimbările climatice deoarece înainte plantam cafea şi se producea aproape de la sine”, a declarat o fermieră din Honduras, Yadira Lemus.

„În ceea ce priveşte schimbările climatice, vedem o creştere a temperaturilor. Vremea este mai greu de prezis. Înainte puteam să ne dăm seama care era iarnă şi care vară şi când să plantăm. Acum nu mai putem face asta. Nu mai putem pentru că se schimbă de la un al la altul şi nu mai este uşor de prezis. Cine putea să prevadă că urma să avem furtunile şi uraganele de anul trecut? Acum e o lipsă de ploaie. Suntem mult mai vulnerabili la astfel de tipuri de schimbări”, a spus ea.

Christian Aid a lansat acest avertisment într-un nou raport intitulat „Treziţi-vă şi mirosiţi cafeaua: Criza climatică şi cafeaua”, care face apel la anularea datoriilor „nedrepte” şi la sprijin financiar pentru ca fermierii să îşi diversifice mijloacele de trai.

Yitna Tekaligne, managerul din Etiopia al organizaţiei, a declarat: „Africanii reprezintă 17% din populaţia lumii, dar noi generăm doar 4% din emisiile de gaze cu efect de seră care au cauzat criza climatică. Totuşi, noi suntem cei care ducem greul în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice. Industria noastră a cafelei este cel mai important export al Etiopiei şi
generează locuri de muncă importante. Dar acum este ameninţată de schimbările climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra producţiei de cafea este vizibil, inclusiv printr-un nivel ridicat al ruginii frunzelor de cafea”.

„Sunt multe lucruri pe care guvernul Marii Britanii le poate face, începând cu utilizarea influenţei sale pentru a-i determina pe creditorii privaţi occidentali să anuleze datoriile celor mai sărace ţări ale lumii şi prin mobilizarea fondurilor vitale de care avem nevoie pentru a face faţă pierderilor şi pagubelor provocate ţării noastre de criza climatică”, a adăugat el.

David Taylor, director pentru politici în cadrul organizaţiei Fairtrade Foundation, a declarat: „Acest raport oportun de la Christian Aid evidenţiază ceea ce cultivatorii de cafea de la Fairtrade spun de ceva vreme: consecinţele catastrofale ale deteriorării climei le pun în pericol nu doar mijloacele de trai, ci şi viitorul culturii lor, atât de populară”.

„Comunităţile agricole au un rol esenţial în rezolvarea crizei climatice şi deţin expertiza necesară pentru a o aborda. Cu toate acestea, prea mulţi fermieri de cafea mici – în special cei care nu au protecţia financiară oferită de Fairtrade – pur şi simplu nu îşi permit să facă acest lucru, deoarece preţul pe care îl primesc pentru produsele lor este mult prea mic. Acest lucru este nedrept”, a adăugat Taylor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.