S-au prăbușit remitențele: Transferurile personale în decline dramatică în trimestrul doi

În trimestrul II al anului 2024, rezidenții Republicii Moldova au primit remiteri personale în valoare totală de 479,64 milioane USD, o scădere de 5,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această sumă reprezintă 11,4% din PIB-ul țării, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 39,52 milioane USD. Atât intrările, cât și ieșirile de remiteri personale au provenit, în mare parte, din și către Uniunea Europeană (UE). Remiterile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) s-au redus semnificativ, cu 23,6%, deținând o pondere de 11,3% din total. Cele din UE au scăzut cu 3,5%, dar au continuat să dețină ponderea majoritară de 57,6%. În același timp, remiterile din alte țări au scăzut cu 1,2%, având o pondere de 31,1%.

În schimb, remiterile plătite nerezidenților au crescut cu 14,6%, alimentate de o creștere a transferurilor personale cu 12,31 milioane USD, a remunerării salariaților cu 1,98 milioane USD și a transferurilor de capital între gospodării cu 1,85 milioane USD. Creșterile au fost înregistrate în principal în relația cu UE și alte țări, unde ieșirile către UE au crescut cu 19,9%, reprezentând 55,5% din total, iar cele către alte țări au urcat cu 25,4%, deținând 24,9% din total. Totuși, ieșirile către CSI au scăzut cu 7,3%, deținând o pondere de 19,6%.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ransferuri #remitențe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.