Salarii de 130 mii lei la stat. Proiectul plafonării lefurilor unor categorii de bugetari, susținut de o comisie

Proiectul de lege privind modificarea Legii sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost susținut unanim în cadrul ședinței Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, inițiativă legislativă înregistrată în Parlament de către Platforma DA.

Deputatul Platformei DA, Vasile Năstase, spune că plafonarea salariilor exorbitante ale unor conducători ai întreprinderilor de stat și ale celor cu autonomie financiară care beneficiază de donații bugetare, salarii ce depășesc sume de 100 de mii de lei pentru o persoană, este stringentă.

Prin proiectul de lege respectiv salariile exorbitante ale conducătorilor întreprinderilor de stat vor fi plafonate, iar valoarea lor va fi condiționată de eficiența instituției și creșterea (proporțional acesteia) a salariilor tuturor angajaților. Potrivit noului proiect mărimea cuantumului lunar total al salariului conducătorilor unităților menționate nu va depăși trei salarii medii pe economie. De asemenea, aceștia nu pot beneficia de anumite plăți suplimentare pentru activitate desfășurată.

#salarii #stat #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.