Salarii de 130 mii lei la stat. Proiectul plafonării lefurilor unor categorii de bugetari, susținut de o comisie

Proiectul de lege privind modificarea Legii sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost susținut unanim în cadrul ședinței Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, inițiativă legislativă înregistrată în Parlament de către Platforma DA.

Deputatul Platformei DA, Vasile Năstase, spune că plafonarea salariilor exorbitante ale unor conducători ai întreprinderilor de stat și ale celor cu autonomie financiară care beneficiază de donații bugetare, salarii ce depășesc sume de 100 de mii de lei pentru o persoană, este stringentă.

Prin proiectul de lege respectiv salariile exorbitante ale conducătorilor întreprinderilor de stat vor fi plafonate, iar valoarea lor va fi condiționată de eficiența instituției și creșterea (proporțional acesteia) a salariilor tuturor angajaților. Potrivit noului proiect mărimea cuantumului lunar total al salariului conducătorilor unităților menționate nu va depăși trei salarii medii pe economie. De asemenea, aceștia nu pot beneficia de anumite plăți suplimentare pentru activitate desfășurată.

#salarii #stat #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.