1,3 miliarde de dolari, în derivă: Rusia nu mai poate vinde petrolul sancționat

05 Mart. 2025, 09:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2025, 09:37 // Actual //  Ursu Victor

Noile sancțiuni impuse de administrația Joe Biden împotriva industriei petroliere rusești nu au blocat complet exporturile de țiței din porturile rusești, dar au afectat elementul esențial: vânzarea și descărcarea acestuia în porturile cumpărătorilor. Drept urmare, Rusia se confruntă cu un exces de petrol necomercializat, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari, care rămâne stocat pe tancurile petroliere aflate în derivă pe mare, scrie Bloomberg.

India a oprit complet importurile de petrol provenit din Arctica și de la proiectele Sakhalin-1 și Sakhalin-2, deoarece navele utilizate pentru transportul acestuia au fost incluse pe lista sancțiunilor. De asemenea, India refuză să preia orice petrol care, pe parcursul transportului, a fost încărcat pe nave afectate de sancțiuni. Potrivit Bloomberg, și unele rafinării chineze au început să limiteze importurile de petrol rusesc din cauza restricțiilor impuse de SUA.

Cu toate acestea, volumul total al petrolului exportat pe cale maritimă din Rusia a crescut cu 20% în săptămâna încheiată pe 2 martie, ajungând la 3,53 milioane de barili pe zi, după un declin de 18% în săptămâna anterioară. Media pe patru săptămâni a urcat la 3,09 milioane de barili pe zi.

În ciuda acestui avans, aproximativ 7,7 milioane de barili de petrol din proiectele Sakhalin sunt blocați pe tancuri petroliere care plutesc în derivă de mai bine de două săptămâni – o perioadă mult mai lungă decât timpul normal de livrare, care era de aproximativ șapte zile înainte de sancțiuni. În plus, 12 milioane de barili de petrol din Arctica sunt deja de peste o lună pe mare, mult peste planificările inițiale.

În total, volumele de petrol blocate pe aceste tancuri, care au devenit de facto depozite plutitoare, echivalează cu aproape șase zile și jumătate din exporturile maritime zilnice ale Rusiei. Aceasta înseamnă că Rusia a pierdut oportunitatea de a încasa aproximativ 1,35 miliarde de dolari, sumă corespunzătoare valorii petrolului exportat pe mare într-o săptămână.

Înainte de impunerea sancțiunilor din 10 ianuarie, India era principalul cumpărător al petrolului rusesc din Arctica, reprezentând aproximativ 60% din aceste exporturi (echivalentul a 64 de milioane de barili în 2023). În primele nouă luni ale anului 2024, India a importat aproximativ 14 milioane de barili de petrol Sokol de la Sakhalin-1, adică aproape 30% din totalul exporturilor acestui proiect. Totuși, în ultimul trimestru al anului trecut, acest comerț a scăzut semnificativ, iar după 10 ianuarie 2024, niciun tanc petrolier care a preluat țiței din Arctica nu a reușit să descarce marfa în India.

Din cele 19 transporturi de petrol din Sakhalin, doar cinci au ajuns la destinație, dintre care trei au fost descărcate în rezervoarele din portul Yangshan, lângă Shanghai. Acest port nu este conectat direct la nicio rafinărie, ceea ce sugerează că operațiunea ar putea avea ca scop mascarea originii reale a petrolului rusesc.

Un caz notabil este cel al unui supertanc petrolier care a fost încărcat în februarie cu 2 milioane de barili de petrol Sokol de pe nave sancționate. Acesta nu a fost acceptat în portul chinezesc Yantai și acum plutește în derivă, fără o destinație clară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.