1,3 miliarde de dolari, în derivă: Rusia nu mai poate vinde petrolul sancționat

05 Mart. 2025, 09:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2025, 09:37 // Actual //  Ursu Victor

Noile sancțiuni impuse de administrația Joe Biden împotriva industriei petroliere rusești nu au blocat complet exporturile de țiței din porturile rusești, dar au afectat elementul esențial: vânzarea și descărcarea acestuia în porturile cumpărătorilor. Drept urmare, Rusia se confruntă cu un exces de petrol necomercializat, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari, care rămâne stocat pe tancurile petroliere aflate în derivă pe mare, scrie Bloomberg.

India a oprit complet importurile de petrol provenit din Arctica și de la proiectele Sakhalin-1 și Sakhalin-2, deoarece navele utilizate pentru transportul acestuia au fost incluse pe lista sancțiunilor. De asemenea, India refuză să preia orice petrol care, pe parcursul transportului, a fost încărcat pe nave afectate de sancțiuni. Potrivit Bloomberg, și unele rafinării chineze au început să limiteze importurile de petrol rusesc din cauza restricțiilor impuse de SUA.

Cu toate acestea, volumul total al petrolului exportat pe cale maritimă din Rusia a crescut cu 20% în săptămâna încheiată pe 2 martie, ajungând la 3,53 milioane de barili pe zi, după un declin de 18% în săptămâna anterioară. Media pe patru săptămâni a urcat la 3,09 milioane de barili pe zi.

În ciuda acestui avans, aproximativ 7,7 milioane de barili de petrol din proiectele Sakhalin sunt blocați pe tancuri petroliere care plutesc în derivă de mai bine de două săptămâni – o perioadă mult mai lungă decât timpul normal de livrare, care era de aproximativ șapte zile înainte de sancțiuni. În plus, 12 milioane de barili de petrol din Arctica sunt deja de peste o lună pe mare, mult peste planificările inițiale.

În total, volumele de petrol blocate pe aceste tancuri, care au devenit de facto depozite plutitoare, echivalează cu aproape șase zile și jumătate din exporturile maritime zilnice ale Rusiei. Aceasta înseamnă că Rusia a pierdut oportunitatea de a încasa aproximativ 1,35 miliarde de dolari, sumă corespunzătoare valorii petrolului exportat pe mare într-o săptămână.

Înainte de impunerea sancțiunilor din 10 ianuarie, India era principalul cumpărător al petrolului rusesc din Arctica, reprezentând aproximativ 60% din aceste exporturi (echivalentul a 64 de milioane de barili în 2023). În primele nouă luni ale anului 2024, India a importat aproximativ 14 milioane de barili de petrol Sokol de la Sakhalin-1, adică aproape 30% din totalul exporturilor acestui proiect. Totuși, în ultimul trimestru al anului trecut, acest comerț a scăzut semnificativ, iar după 10 ianuarie 2024, niciun tanc petrolier care a preluat țiței din Arctica nu a reușit să descarce marfa în India.

Din cele 19 transporturi de petrol din Sakhalin, doar cinci au ajuns la destinație, dintre care trei au fost descărcate în rezervoarele din portul Yangshan, lângă Shanghai. Acest port nu este conectat direct la nicio rafinărie, ceea ce sugerează că operațiunea ar putea avea ca scop mascarea originii reale a petrolului rusesc.

Un caz notabil este cel al unui supertanc petrolier care a fost încărcat în februarie cu 2 milioane de barili de petrol Sokol de pe nave sancționate. Acesta nu a fost acceptat în portul chinezesc Yantai și acum plutește în derivă, fără o destinație clară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Mai 2026, 15:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2026, 15:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!