Salata olivie, simbolul inflației din Rusia: Prețurile a crescut cu 70% în 2024

În timp ce Rosstat estimează inflația din Rusia la câteva procente, iar Banca Centrală preconizează o încetinire a acesteia până la 5% în anul următor, prețurile alimentelor de bază continuă să crească cu două cifre.

Costul setului de ingrediente necesar pentru pregătirea salatei Olivier de Anul Nou a crescut cu aproape 70% în primele 11 luni ale anului 2024, potrivit unui calcul realizat de „Parliamentary Newspaper”, pe baza datelor furnizate de Rosstat.

Pentru a prepara 800 de grame de salată Olivier pentru o familie de patru persoane, în noiembrie 2024 va fi nevoie de cel puțin 348 de ruble, comparativ cu 204,83 ruble în ianuarie (+69,7%). Dacă salata este făcută cu salam „doctor’s”, costul va crește la 414 ruble, iar cea mai ieftină variantă va fi salata cu carne de pui, conform estimărilor publicației.

„Indexul Olivier” include 150 de grame de salam, 150 de grame de cartofi, 70 de grame de morcovi, 80 de grame de castraveți (fresci sau murați), 120 de grame de mazăre, două ouă și 80 de grame de maioneză.

Statisticile oficiale estimează inflația alimentară mult mai scăzută. Potrivit Rosstat, la 5 noiembrie aceasta era de doar 9,3% față de anul trecut și 6,4% față de începutul anului.

Cu toate acestea, aceste cifre au fost criticate de experții Institutului de Economie al Perioadei de Tranziție din Stockholm, care au sugerat că datele oficiale sunt mincinoase și propagandistice. Aceștia subliniază că metodele alternative de măsurare a inflației arată o creștere mult mai mare a prețurilor. De exemplu, holdingul „Romir”, care măsoară creșterea prețurilor pe baza achizițiilor reale, confirmate de chitanțe, estimează că inflația produselor de consum de bază (FMCG) a fost de 87% de la începutul războiului, cu 33,4% în primul an, 23,2% în al doilea an și încă 13,7% în primele 9 luni din 2024.

În același timp, Rosstat raportează o inflație de doar 27,1% (11,9% în 2022, 7,4% în 2023 și 5,8% în perioada ianuarie-septembrie 2024).

Pentru a combate creșterea inflației, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară de opt ori începând din vara anului 2023, ajungând la 21% pe an, cel mai mare nivel din 2003. În cadrul reuniunii din decembrie, se așteaptă o nouă majorare a ratei dobânzii, a avertizat banca centrală.

Băncile ruse se pregătesc pentru o posibilă creștere a dobânzii și în februarie 2025, ceea ce este reflectat în cotele swapurilor de dobândă de pe piața interbancară, conform analiștilor de la Alfa Bank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Olivie #salata #preturi #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.