Salt pe piața imobiliară: Prețurile locuințelor din UE au crescut cu aproape 3% în trimestrul doi din 2024

Preţurile locuinţelor au crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 2,9% în UE, în trimestrul doi din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, după ce în primul trimestru din 2024, preţurile la locuinţe au scăzut cu 0,3% în zona euro şi au crescut cu 1,5% în UE, arată datele colectate prin Indicele preţurilor locuinţelor, publicat joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, şase au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul doi din 2024, iar 20 creşteri anuale. Cel mai sever declin a fost în Luxemburg (minus 8,3%), Finlanda (minus 4,8%) şi Franţa (minus 4,6%), iar cel mai semnificativ avans în Polonia (17,7%), Bulgaria (15,1%), Lituania (10,4%) şi Croaţia (10%).
România a raportat un avans anual de 6,8% în trimestrul doi din 2024, după o creştere de 5,5% în primele trei luni din acest an.

Comparativ cu primul trimestru din 2024, preţurile la locuinţe au crescut cu 1,8% în zona euro şi cu 1,9% în UE, în perioada iunie-aprilie 2024. În acest interval, preţurile la locuinţe au scăzut în două state membre UE (Franţa şi Belgia, ambele cu minus 0,2%), au rămas stabile în Ungaria, şi au crescut în 23 de ţări membre. Cele mai importante creşteri au fost în Croaţia (4,3%), Portugalia (3,9%) şi Spania (3,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #preturi #locuinte #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.