Războiul din Ucraina aruncă Europa de Est într-o profundă criză economică şi politică

25 Mart. 2022, 04:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2022, 04:12 // Actual //  bani.md

Cele mai mari două economii ale Europei au în faţă perspectiva unei intensificări accentuate a presiunilor inflaţioniste, dublate de noi pro­ble­me de aprovizionare, din cauza in­vadării Ucrainei de Rusia, im­pac­tul urmând să se amplifice în urmă­toarele luni, relatează Bloomberg.

Activitatea de business din Germania şi Franţa a fost susţinută de sectorul serviciilor după relaxarea restricţiilor împotriva Covid-19, însă în condiţiile în care producătorii resimt din plin impactul războiului, am­bele economii sunt pe o traiec­to­rie nesigură, relevă un sondaj rea­lizat de S&P Global în rândul mana­gerilor de achiziţii din companii.

„Sectorul manufacturier începe deja să apese asupra creşterii generale din cauza expunerii mai mari faţă de perturbările lanţurilor de apro­vizionare şi scăderii cererii la export în urma războiului din Ucraina şi sancţiunilor impuse Rusiei“, arată Phil Smith, economist la S&P Global.

În Franţa, mediul dificil ar putea duce la o perioadă de stagflaţie, potrivit lui Joe Hayes, economist la S&P Global.

Economia zonei euro ca întreg este puternic afectată de creşterea dra­matică a inflaţiei şi noile pro­ble­me apărute la nivelul lanţu­rilor de aprovizionare după ce invadarea Ucrainei de  Rusia a crescut cos­tu­rile cu energia şi a înnegurat pers­pectivele privind creşterea întregii economii mondiale.

Sectorul manufacturier al regiunii se confruntă cu o creştere „fără precedent“ a costurilor pentru componente şi materii prime, care vor trece mai departe către preţurile de consum în lunile următoare, revelă sondajul S&P Global.

„Datele evidenţiază cum războiul din Ucraina are un impact imediat şi vizibil asupra economiei zonei euro, subliniind riscul ca regiunea să intre în declin în T2,“, avertizează Chris Williamson, economist-şef la S&P Global.

Activitatea de business a zonei a fost impulsionată de sectorul serviciilor, însă acest impuls se va dovedi probabil temporar, cu firmele pregătindu-se deja pentru o creştere mai slabă şi optimismul coborând la cel mai scăzut nivel din aproape un an şi jumătate, potrivit S&P Global.

În Europa de Est, politica economică şi situaţia politică economică în general au consemnat o deteriorare în primul trimestru al acestui an, potrivit celor 1.603 de experţi economici din 132 de ţări care au participat la ultimul sondaj EES realizat trimestrial de institutul german ifo şi Institutul elveţian pentru politică economică.

Sondajul sugerează că situaţia economică din Europa de est s-a deteriorate semnificativ, scăzând cu 10 puncte faţă de trimestrul anterior. Evaluările privind situaţia politică au scăzut de asemenea, cu 9 puncte. „Atacul Rusiei asupra Ucrainei a aruncat regiunea într-o profundă criză economică şi politică“, arată Niklas Potrafke, cercetător ifo.

Spre deosebire, evaluările privind politica economică au indicat o îmbunătăţire în nordul şi sudul Europei. Şi situaţia politică din aceste regiuni s-a îmbunătăţit.

26 Sept. 2026, 19:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 19:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.