Războiul din Ucraina aruncă Europa de Est într-o profundă criză economică şi politică

25 Mart. 2022, 04:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2022, 04:12 // Actual //  bani.md

Cele mai mari două economii ale Europei au în faţă perspectiva unei intensificări accentuate a presiunilor inflaţioniste, dublate de noi pro­ble­me de aprovizionare, din cauza in­vadării Ucrainei de Rusia, im­pac­tul urmând să se amplifice în urmă­toarele luni, relatează Bloomberg.

Activitatea de business din Germania şi Franţa a fost susţinută de sectorul serviciilor după relaxarea restricţiilor împotriva Covid-19, însă în condiţiile în care producătorii resimt din plin impactul războiului, am­bele economii sunt pe o traiec­to­rie nesigură, relevă un sondaj rea­lizat de S&P Global în rândul mana­gerilor de achiziţii din companii.

„Sectorul manufacturier începe deja să apese asupra creşterii generale din cauza expunerii mai mari faţă de perturbările lanţurilor de apro­vizionare şi scăderii cererii la export în urma războiului din Ucraina şi sancţiunilor impuse Rusiei“, arată Phil Smith, economist la S&P Global.

În Franţa, mediul dificil ar putea duce la o perioadă de stagflaţie, potrivit lui Joe Hayes, economist la S&P Global.

Economia zonei euro ca întreg este puternic afectată de creşterea dra­matică a inflaţiei şi noile pro­ble­me apărute la nivelul lanţu­rilor de aprovizionare după ce invadarea Ucrainei de  Rusia a crescut cos­tu­rile cu energia şi a înnegurat pers­pectivele privind creşterea întregii economii mondiale.

Sectorul manufacturier al regiunii se confruntă cu o creştere „fără precedent“ a costurilor pentru componente şi materii prime, care vor trece mai departe către preţurile de consum în lunile următoare, revelă sondajul S&P Global.

„Datele evidenţiază cum războiul din Ucraina are un impact imediat şi vizibil asupra economiei zonei euro, subliniind riscul ca regiunea să intre în declin în T2,“, avertizează Chris Williamson, economist-şef la S&P Global.

Activitatea de business a zonei a fost impulsionată de sectorul serviciilor, însă acest impuls se va dovedi probabil temporar, cu firmele pregătindu-se deja pentru o creştere mai slabă şi optimismul coborând la cel mai scăzut nivel din aproape un an şi jumătate, potrivit S&P Global.

În Europa de Est, politica economică şi situaţia politică economică în general au consemnat o deteriorare în primul trimestru al acestui an, potrivit celor 1.603 de experţi economici din 132 de ţări care au participat la ultimul sondaj EES realizat trimestrial de institutul german ifo şi Institutul elveţian pentru politică economică.

Sondajul sugerează că situaţia economică din Europa de est s-a deteriorate semnificativ, scăzând cu 10 puncte faţă de trimestrul anterior. Evaluările privind situaţia politică au scăzut de asemenea, cu 9 puncte. „Atacul Rusiei asupra Ucrainei a aruncat regiunea într-o profundă criză economică şi politică“, arată Niklas Potrafke, cercetător ifo.

Spre deosebire, evaluările privind politica economică au indicat o îmbunătăţire în nordul şi sudul Europei. Şi situaţia politică din aceste regiuni s-a îmbunătăţit.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.