Sancțiunile Occidentului care au lovit Rusia: 10 lecții și întrebări cruciale despre ce urmează în 2023

Săptămâna aceasta marchează prima aniversare, nu numai de la invazia Rusiei în Ucraina, ci și de la impunerea de sancțiuni stricte asupra Moscovei ca răspuns la atacul lui Putin. Aceste măsuri – și multele sancțiuni suplimentare care au urmat de atunci – sunt fără precedent: este prima dată de la Al Doilea Război Mondial, când țările occidentale vizează o putere majoră precum Rusia.

Prin urmare, sancțiunile vor rămâne un subiect aprins dezbătut pe măsură ce războiul continuă. Efectele lor rămân contestate, de la previziunile că ar duce la un colaps economic rusesc până la argumentul că sunt inutile și autoînfrângătoare. De aceea, este necesară o analiză mai atentă a eficacității și a dezavantajelor sancțiunilor din ultimul an, potrivit Foreign Policy.

Vă prezentăm mai jos, o expertiză legată de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, luate după invazia lui Putin din Ucraina, efectuată de Agathe Demarals, director la Economist Intelligence Unit din Statele Unite. Sunt 6 lecții învățate de lumea democrată și patru întrebări cheie pentru ceea ce urmează.

Șase lecții învătate
1.Sancțiunile nu sunt un glonț magic

Ele nu pot produce rezultate singure. Acestea sunt doar un element din setul de instrumente diplomatice occidentale, printre altele, cum ar fi proviziile de arme și sprijinul financiar. Prin urmare, este important să avem așteptări realiste cu privire la ceea ce pot obține sancțiunile.

În cazul Rusiei, ele reprezintă o modalitate puternică de a-și restrânge capacitatea economică, financiară și tehnologică de a porni război împotriva Ucrainei. Sancțiunile, însă, nu vor produce o schimbare de regim la Moscova. De asemenea, nu vor duce la colapsul economic al Rusiei. Nu numai că acest lucru este imposibil, având în vedere că Rusia este a noua cea mai mare economie a lumii.

2.Sancțiunile trebuie să aibă obiective clare

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt controversate. Pentru unii critici, ele sunt mai rele decât inutile. Acești dezamăgitori susțin că economia rusă s-a adaptat rapid, în timp ce Europa a fost slăbită de pierderea rezervelor de energie.

Susținătorii sancțiunilor, pe de altă parte, susțin că aceste măsuri funcționează, deoarece vor forța treptat Kremlinul să facă alegeri financiare dificile. între purtarea războiului și păstrarea stabilității sociale. Cu toate acestea, dacă sancțiunile sunt sau nu eficiente, poate fi judecat doar în funcție de un set de obiective bine definite.
Doi experți în securitate din SUA avertizează: Țările care urmează să fie invadate de către Putin

3.Unitatea occidentală a fost fără cusur

Unitatea transatlantică privind sancțiunile a fost surprinzător de robustă, mai ales având în vedere istoricul lung al disputelor privind sancțiunile dintre SUA și UE. Înghețarea coordonată a unei părți din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei la doar câteva zile după invazie a fost o socoteală brutală pentru Putin, care pariase că țările occidentale nu vor reuși să acționeze coeziv. O altă surpriză pentru Putin a fost că hotărârea Europei nu a slăbit în această iarnă, pe fondul prețurilor ridicate la energie și temerilor de recesiune.

4.Firmele din China nu merg în masă în China

În 2022, sancțiunile au vizat în cea mai mare parte capacitatea Rusiei de a importa produse de înaltă tehnologie, cum ar fi semiconductori de top și alte piese care merg la avioane și mașini.

Cu toate acestea, firmele chineze nu se grăbesc să umple golul lăsat de afacerile occidentale. Exporturile Chinei către Rusia au crescut cu 13% în 2022 – o rată la egalitate cu ceilalți parteneri comerciali cheie ai Beijingului. Anul trecut, Rusia a absorbit doar 2% din exporturile Chinei, cu greu o relație comercială solidă.

5.Rusia a făcut din statistică un instrument de dezinformare

Statisticile reprezintă o parte cheie a eforturilor Kremlinului de a semăna îndoieli cu privire la eficacitatea sancțiunilor. Această tactică are trei componente. În primul rând, cifrele lansate sunt de o calitate îndoielnică și tind să fie revizuite frecvent. În al doilea rând, Rusia a devenit o economie de război, producând tancuri, rachete și alte armamente într-un ritm rapid.

6.Sancțiunile sunt puternice, iar lucrurile nu se vor îmbunătăți curând pentru Rusia

După lungi întârzieri, serviciul de statistică al Rusiei a publicat în sfârșit datele privind PIB-ul 2022 la sfârșitul lunii februarie. Potrivit Moscovei, economia Rusiei s-a contractat cu 2,1% în 2022. Acest număr pare dubios, dar chiar dacă recesiunea Rusiei ar fi de două ori mai profundă, ar fi un rezultat mult mai bun decât au prognozat inițial autoritățile ruse: la începutul războiului, Moscova a prezis că PIB-ul va scădea cu până la 10% în 2022.
Datele de creștere pentru 2023 vor fi înșelătoare, având în vedere baza scăzută de comparație din 2022. Privirea dimensiunii economiei ruse va fi mai informativă. Aici, lucrurile arată sumbru: PIB-ul Rusiei va dura aproximativ cinci ani pentru a-și reveni la nivelul de dinainte de război.
Patru întrebări pentru ceea ce urmează

1.Poate Occidentul să elimine lacunele de implementare a sancțiunilor?

După ce s-au grăbit să proiecteze sancțiuni în 2022, Statele Unite și UE vor căuta să identifice și să elimine lacunele sancțiunilor în 2023. În cadrul UE, armonizarea interpretării legilor privind sancțiunile va fi, de asemenea, o prioritate. Țările occidentale se vor concentra, de asemenea, pe blocarea în continuare a accesului Rusiei la semiconductori avansați.

2.Poate fi contracarată propaganda Rusiei în Sudul Global?

Mașina de dezinformare rusă lucrează pentru a răspândi farse despre sancțiunile din Sudul Global. Abordarea propagandei rusești va fi o altă prioritate pentru țările occidentale în 2023. Acest lucru va fi mai ușor spus decât făcut. Resentimentele împotriva fostelor puteri coloniale este puternică în Sudul Global, în special în Africa.

3.Vor impune SUA sancțiuni secundare?

Influența economică globală a Rusiei, însoțită de necesitatea sancțiunilor de a acționa atât ca descurajare, cât și ca pârghie, înseamnă că Statele Unite și UE nu au epuizat toate opțiunile din arsenalul sancțiunilor. Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei nu sunt cele mai robuste impuse vreodată: sancțiunile împotriva Iranului între 2012 și 2015 au fost mult mai stricte. În mod crucial, Statele Unite nu au impus încă sancțiuni secundare Rusiei. Astfel de măsuri ar forța toate întreprinderile din întreaga lume să aleagă între piețele din SUA și Rusia

4.Cum poate Occidentul să abordeze rezistența la sancțiuni?

Rusia, Iranul, China și alte țări în contradicție cu Statele Unite se dublează cu eforturile de a-și vaccina economiile împotriva sancțiunilor. Aceste măsuri nu prea au legătură cu eludarea sancțiunilor: în schimb, ele reprezintă pași preventivi pentru a face ca sancțiunile financiare potențiale să fie complet ineficiente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie