Sancțiunile Occidentului care au lovit Rusia: 10 lecții și întrebări cruciale despre ce urmează în 2023

27 Feb. 2023, 08:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2023, 08:42 // Actual //  bani.md

Săptămâna aceasta marchează prima aniversare, nu numai de la invazia Rusiei în Ucraina, ci și de la impunerea de sancțiuni stricte asupra Moscovei ca răspuns la atacul lui Putin. Aceste măsuri – și multele sancțiuni suplimentare care au urmat de atunci – sunt fără precedent: este prima dată de la Al Doilea Război Mondial, când țările occidentale vizează o putere majoră precum Rusia.

Prin urmare, sancțiunile vor rămâne un subiect aprins dezbătut pe măsură ce războiul continuă. Efectele lor rămân contestate, de la previziunile că ar duce la un colaps economic rusesc până la argumentul că sunt inutile și autoînfrângătoare. De aceea, este necesară o analiză mai atentă a eficacității și a dezavantajelor sancțiunilor din ultimul an, potrivit Foreign Policy.

Vă prezentăm mai jos, o expertiză legată de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, luate după invazia lui Putin din Ucraina, efectuată de Agathe Demarals, director la Economist Intelligence Unit din Statele Unite. Sunt 6 lecții învățate de lumea democrată și patru întrebări cheie pentru ceea ce urmează.

Șase lecții învătate
1.Sancțiunile nu sunt un glonț magic

Ele nu pot produce rezultate singure. Acestea sunt doar un element din setul de instrumente diplomatice occidentale, printre altele, cum ar fi proviziile de arme și sprijinul financiar. Prin urmare, este important să avem așteptări realiste cu privire la ceea ce pot obține sancțiunile.

În cazul Rusiei, ele reprezintă o modalitate puternică de a-și restrânge capacitatea economică, financiară și tehnologică de a porni război împotriva Ucrainei. Sancțiunile, însă, nu vor produce o schimbare de regim la Moscova. De asemenea, nu vor duce la colapsul economic al Rusiei. Nu numai că acest lucru este imposibil, având în vedere că Rusia este a noua cea mai mare economie a lumii.

2.Sancțiunile trebuie să aibă obiective clare

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt controversate. Pentru unii critici, ele sunt mai rele decât inutile. Acești dezamăgitori susțin că economia rusă s-a adaptat rapid, în timp ce Europa a fost slăbită de pierderea rezervelor de energie.

Susținătorii sancțiunilor, pe de altă parte, susțin că aceste măsuri funcționează, deoarece vor forța treptat Kremlinul să facă alegeri financiare dificile. între purtarea războiului și păstrarea stabilității sociale. Cu toate acestea, dacă sancțiunile sunt sau nu eficiente, poate fi judecat doar în funcție de un set de obiective bine definite.
Doi experți în securitate din SUA avertizează: Țările care urmează să fie invadate de către Putin

3.Unitatea occidentală a fost fără cusur

Unitatea transatlantică privind sancțiunile a fost surprinzător de robustă, mai ales având în vedere istoricul lung al disputelor privind sancțiunile dintre SUA și UE. Înghețarea coordonată a unei părți din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei la doar câteva zile după invazie a fost o socoteală brutală pentru Putin, care pariase că țările occidentale nu vor reuși să acționeze coeziv. O altă surpriză pentru Putin a fost că hotărârea Europei nu a slăbit în această iarnă, pe fondul prețurilor ridicate la energie și temerilor de recesiune.

4.Firmele din China nu merg în masă în China

În 2022, sancțiunile au vizat în cea mai mare parte capacitatea Rusiei de a importa produse de înaltă tehnologie, cum ar fi semiconductori de top și alte piese care merg la avioane și mașini.

Cu toate acestea, firmele chineze nu se grăbesc să umple golul lăsat de afacerile occidentale. Exporturile Chinei către Rusia au crescut cu 13% în 2022 – o rată la egalitate cu ceilalți parteneri comerciali cheie ai Beijingului. Anul trecut, Rusia a absorbit doar 2% din exporturile Chinei, cu greu o relație comercială solidă.

5.Rusia a făcut din statistică un instrument de dezinformare

Statisticile reprezintă o parte cheie a eforturilor Kremlinului de a semăna îndoieli cu privire la eficacitatea sancțiunilor. Această tactică are trei componente. În primul rând, cifrele lansate sunt de o calitate îndoielnică și tind să fie revizuite frecvent. În al doilea rând, Rusia a devenit o economie de război, producând tancuri, rachete și alte armamente într-un ritm rapid.

6.Sancțiunile sunt puternice, iar lucrurile nu se vor îmbunătăți curând pentru Rusia

După lungi întârzieri, serviciul de statistică al Rusiei a publicat în sfârșit datele privind PIB-ul 2022 la sfârșitul lunii februarie. Potrivit Moscovei, economia Rusiei s-a contractat cu 2,1% în 2022. Acest număr pare dubios, dar chiar dacă recesiunea Rusiei ar fi de două ori mai profundă, ar fi un rezultat mult mai bun decât au prognozat inițial autoritățile ruse: la începutul războiului, Moscova a prezis că PIB-ul va scădea cu până la 10% în 2022.
Datele de creștere pentru 2023 vor fi înșelătoare, având în vedere baza scăzută de comparație din 2022. Privirea dimensiunii economiei ruse va fi mai informativă. Aici, lucrurile arată sumbru: PIB-ul Rusiei va dura aproximativ cinci ani pentru a-și reveni la nivelul de dinainte de război.
Patru întrebări pentru ceea ce urmează

1.Poate Occidentul să elimine lacunele de implementare a sancțiunilor?

După ce s-au grăbit să proiecteze sancțiuni în 2022, Statele Unite și UE vor căuta să identifice și să elimine lacunele sancțiunilor în 2023. În cadrul UE, armonizarea interpretării legilor privind sancțiunile va fi, de asemenea, o prioritate. Țările occidentale se vor concentra, de asemenea, pe blocarea în continuare a accesului Rusiei la semiconductori avansați.

2.Poate fi contracarată propaganda Rusiei în Sudul Global?

Mașina de dezinformare rusă lucrează pentru a răspândi farse despre sancțiunile din Sudul Global. Abordarea propagandei rusești va fi o altă prioritate pentru țările occidentale în 2023. Acest lucru va fi mai ușor spus decât făcut. Resentimentele împotriva fostelor puteri coloniale este puternică în Sudul Global, în special în Africa.

3.Vor impune SUA sancțiuni secundare?

Influența economică globală a Rusiei, însoțită de necesitatea sancțiunilor de a acționa atât ca descurajare, cât și ca pârghie, înseamnă că Statele Unite și UE nu au epuizat toate opțiunile din arsenalul sancțiunilor. Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei nu sunt cele mai robuste impuse vreodată: sancțiunile împotriva Iranului între 2012 și 2015 au fost mult mai stricte. În mod crucial, Statele Unite nu au impus încă sancțiuni secundare Rusiei. Astfel de măsuri ar forța toate întreprinderile din întreaga lume să aleagă între piețele din SUA și Rusia

4.Cum poate Occidentul să abordeze rezistența la sancțiuni?

Rusia, Iranul, China și alte țări în contradicție cu Statele Unite se dublează cu eforturile de a-și vaccina economiile împotriva sancțiunilor. Aceste măsuri nu prea au legătură cu eludarea sancțiunilor: în schimb, ele reprezintă pași preventivi pentru a face ca sancțiunile financiare potențiale să fie complet ineficiente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.