Sancțiunile taie aripile Rusiei. Costul transportului petrolului către China urcă la cer

Tariful de transport al petrolului rusesc marca ESPO din portul Kozmino către China a crescut de cinci ori, ajungând la 7 milioane de dolari, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului energetic din Rusia.

Conform surselor din industrie, costul transportului petrolului rusesc către porturile chineze este acum semnificativ mai mare decât înainte de sancțiuni. Săptămâna aceasta, prețul transportului de petrol din portul Kozmino a atins 7 milioane de dolari, în creștere față de 5,5 milioane de dolari săptămâna trecută și de cinci ori mai mare comparativ cu tariful de 1,5 milioane de dolari înregistrat înainte de sancțiuni.

Porturile din China au devenit mai prudente în privința manipulării petroliere rusești, ceea ce a afectat tranzacțiile pe ruta ESPO. Totodată, sancțiunile au dus la includerea pe lista neagră a mai multor nave care operau anterior pe această rută. Pentru a suplini deficitul, vasele care anterior deserviseră porturile occidentale ale Rusiei s-au orientat către transporturile destinate Chinei.

Un exemplu este vasul tanker Legend, care s-a alăturat recent transporturilor de pe ruta ESPO. Acesta a încărcat petrol în portul Kozmino pe 20 ianuarie și urmează să descarce încărcătura în portul Huizhou, în sudul Chinei. Anterior, vasul Aframax transportase petrol marca Urals din porturile rusești Ust-Luga și Primorsk către piețele occidentale.

Această schimbare subliniază impactul sever al sancțiunilor asupra pieței petroliere din Rusia, dar și adaptarea transportatorilor care caută să mențină fluxurile comerciale către Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #transport #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.