Sancțiunile taie aripile Rusiei. Costul transportului petrolului către China urcă la cer

Tariful de transport al petrolului rusesc marca ESPO din portul Kozmino către China a crescut de cinci ori, ajungând la 7 milioane de dolari, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului energetic din Rusia.

Conform surselor din industrie, costul transportului petrolului rusesc către porturile chineze este acum semnificativ mai mare decât înainte de sancțiuni. Săptămâna aceasta, prețul transportului de petrol din portul Kozmino a atins 7 milioane de dolari, în creștere față de 5,5 milioane de dolari săptămâna trecută și de cinci ori mai mare comparativ cu tariful de 1,5 milioane de dolari înregistrat înainte de sancțiuni.

Porturile din China au devenit mai prudente în privința manipulării petroliere rusești, ceea ce a afectat tranzacțiile pe ruta ESPO. Totodată, sancțiunile au dus la includerea pe lista neagră a mai multor nave care operau anterior pe această rută. Pentru a suplini deficitul, vasele care anterior deserviseră porturile occidentale ale Rusiei s-au orientat către transporturile destinate Chinei.

Un exemplu este vasul tanker Legend, care s-a alăturat recent transporturilor de pe ruta ESPO. Acesta a încărcat petrol în portul Kozmino pe 20 ianuarie și urmează să descarce încărcătura în portul Huizhou, în sudul Chinei. Anterior, vasul Aframax transportase petrol marca Urals din porturile rusești Ust-Luga și Primorsk către piețele occidentale.

Această schimbare subliniază impactul sever al sancțiunilor asupra pieței petroliere din Rusia, dar și adaptarea transportatorilor care caută să mențină fluxurile comerciale către Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #transport #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.