Șansele ca Ungaria să iasă din UE cresc, spune un fost guvernator al băncii centrale maghiare

Ungaria s-a apropiat de un scenariu de posibilă părăsire a Uniunii Europene, a declarat un fost guvernator al Băncii Centrale maghiare, citat de Bloomberg.

Andras Simor, care a ajutat Ungaria să treacă prin criza financiară din 2007-2008, atunci când Budapesta a avut nevoie de un plan de salvare condus de Fondul Monetar Internațional, a spus că o ieșire din blocul comunitar nu este scenariul cel mai probabil, dar „este unul posibil”.

„Probabilitatea, dacă era 10% anul trecut, acum s-a ridicat la 20%-30%”, a spus el într-o intervenție la televiziunea ATV.
„Mă tem că guvernul va manevra țara într-o situație în care o ieșire din Uniunea Europeană devine o alternativă reală”, a adăugat Andras Simor, un critic vocal al lui Viktor Orban.

În ceea ce privește perspectivele economiei ungare, fostul guvernator a spus că nu se așteaptă ca aceasta să sufere o „implozie”, ci mai degrabă să „alunece lent pe tobogan”.
Deficitul bugetar al Ungariei a crescut la un nivel record după ce prim-ministrul Viktor Orban s-a angajat într-un val de cheltuieli înainte de alegerile de anul trecut, pe care le-a câștigat.

Țara are, de asemenea, cea mai mare inflație și cea mai mare rată a dobânzii din UE, într-un moment în care ajutoarele UE de peste 30 de miliarde de dolari rămân blocate. Aceste fonduri au fost reținute de Bruxelles pentru că guvernul a renunțat la angajamentele democratice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#probleme #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.