Sărăcia în Moldova este foarte profundă! Două treimi din populația țării trăiește în condiții de sărăcie cruntă

Conform celor mai recente date, în anul 2023, Moldova a înregistrat cele mai înalte valori ale ratelor sărăciei absolute și extreme din ultimii 10 ani. Rata sărăciei absolute a ajuns la 31,6%, iar rata sărăciei extreme la 13,8%. Aceste valori reflectă o realitate îngrijorătoare, în special în contextul diferențelor semnificative între zonele urbane și cele rurale.

Datele analizează aceste indicatori pe mediu de reședință, relevând discrepanțe majore între populația rurală și cea urbană. Rata sărăciei extreme în zonele rurale a fost de 19,2% în 2023, de trei ori mai mare decât în zonele urbane, iar rata sărăciei absolute în zonele rurale a depășit cu 24,3% pe cea din mediul urban. Aceste diferențe sunt generate de infrastructura mai bine dezvoltată în orașe, care oferă mai multe oportunități economice, și de fenomenul de îmbătrânire accelerată a populației din zonele rurale, conform raportului „MOLDOVA INEGALĂ”.

Printre cei mai vulnerabili la sărăcie se numără agricultorii și pensionarii. Analizând gospodăriile sărace în funcție de sursa principală de venit, cele mai sărace sunt cele conduse de agricultori, indiferent dacă aceștia sunt salariați sau desfășoară activități independente, și cele în care venitul provine din pensii. Aceste grupuri au înregistrat rate mult mai mari ale sărăciei comparativ cu media națională de 31,6%, iar tendința a fost înrăutățită de multiplele crize economice care au afectat Republica Moldova în ultimii ani.

Un aspect semnificativ este că o treime din populația săracă a Moldovei depinde de prestațiile sociale pentru supraviețuire. În mediul rural, 34,1% din venitul femeilor provine din aceste prestații. De asemenea, clasa celor săraci și a celor predispuși la sărăcie reprezintă majoritatea populației, aproximativ o pătrime din aceasta având venituri insuficiente pentru a acoperi necesitățile de bază. Împreună cu cei care au venituri doar suficiente pentru strictul necesar, aceștia constituie 65% din întreaga țară.

Un alt fenomen îngrijorător este creșterea accentuată a ratei sărăciei extreme în rândul persoanelor cu dizabilități. În 2023, rata sărăciei extreme a persoanelor cu dizabilități s-a dublat comparativ cu 2017, în timp ce în rândul celor fără dizabilități creșterea a fost mult mai mică, de doar 4 puncte procentuale. Aceasta se datorează și ratei de activitate extrem de scăzute în rândul persoanelor cu dizabilități, care în 2023 a ajuns la 17%, iar în perioada 2020-2022 a fost de 14,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prestatii #saracie #Agricultură #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.