Sărăcia în Moldova este foarte profundă! Două treimi din populația țării trăiește în condiții de sărăcie cruntă

Conform celor mai recente date, în anul 2023, Moldova a înregistrat cele mai înalte valori ale ratelor sărăciei absolute și extreme din ultimii 10 ani. Rata sărăciei absolute a ajuns la 31,6%, iar rata sărăciei extreme la 13,8%. Aceste valori reflectă o realitate îngrijorătoare, în special în contextul diferențelor semnificative între zonele urbane și cele rurale.

Datele analizează aceste indicatori pe mediu de reședință, relevând discrepanțe majore între populația rurală și cea urbană. Rata sărăciei extreme în zonele rurale a fost de 19,2% în 2023, de trei ori mai mare decât în zonele urbane, iar rata sărăciei absolute în zonele rurale a depășit cu 24,3% pe cea din mediul urban. Aceste diferențe sunt generate de infrastructura mai bine dezvoltată în orașe, care oferă mai multe oportunități economice, și de fenomenul de îmbătrânire accelerată a populației din zonele rurale, conform raportului „MOLDOVA INEGALĂ”.

Printre cei mai vulnerabili la sărăcie se numără agricultorii și pensionarii. Analizând gospodăriile sărace în funcție de sursa principală de venit, cele mai sărace sunt cele conduse de agricultori, indiferent dacă aceștia sunt salariați sau desfășoară activități independente, și cele în care venitul provine din pensii. Aceste grupuri au înregistrat rate mult mai mari ale sărăciei comparativ cu media națională de 31,6%, iar tendința a fost înrăutățită de multiplele crize economice care au afectat Republica Moldova în ultimii ani.

Un aspect semnificativ este că o treime din populația săracă a Moldovei depinde de prestațiile sociale pentru supraviețuire. În mediul rural, 34,1% din venitul femeilor provine din aceste prestații. De asemenea, clasa celor săraci și a celor predispuși la sărăcie reprezintă majoritatea populației, aproximativ o pătrime din aceasta având venituri insuficiente pentru a acoperi necesitățile de bază. Împreună cu cei care au venituri doar suficiente pentru strictul necesar, aceștia constituie 65% din întreaga țară.

Un alt fenomen îngrijorător este creșterea accentuată a ratei sărăciei extreme în rândul persoanelor cu dizabilități. În 2023, rata sărăciei extreme a persoanelor cu dizabilități s-a dublat comparativ cu 2017, în timp ce în rândul celor fără dizabilități creșterea a fost mult mai mică, de doar 4 puncte procentuale. Aceasta se datorează și ratei de activitate extrem de scăzute în rândul persoanelor cu dizabilități, care în 2023 a ajuns la 17%, iar în perioada 2020-2022 a fost de 14,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prestatii #saracie #Agricultură #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.