Sărăcia mușcă tot mai adânc! În 2024, o treime din populația Moldovei trăia în sărăcie absolută

În anul 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, iar rata sărăciei extreme – la 15,4%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane trăiește sub pragul minim de bunăstare, iar una din șase în condiții de supraviețuire extremă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

„Acest lucru se datorează nu doar războiului de la hotar, dar și din cauza lipsei unor politici calitative de impulsionare a economiei țării, de a crea noi locuri de muncă, de a susține populația. Statisticile cu privire la recesiunea economiei au fost și ele publicate recent. Cu ajutoare preelectorale nu rezolvi problema saraciei, susține Liviu Vovc de la Blocul Împreună.

Cea mai grav afectată este populația rurală, unde rata sărăciei absolute a urcat de la 32,8% în 2021 la 42,9% în 2024. Practic, aproape fiecare al doilea locuitor de la sate trăiește sub pragul minim de bunăstare. În mediul urban, nivelul a crescut de la 11,9% la 21,6%, dublându-se în doar trei ani.

Mai grav, rata sărăciei extreme – care indică lipsa accesului la cele mai elementare nevoi (alimentare, locuință, îmbrăcăminte) – a atins niveluri critice. În zonele rurale, aceasta a crescut de la 12,7% în 2021 la 20,5% în 2024. În urban, nivelul s-a dublat, ajungând la 8,9%.

Tendința este clară, după cum relevă datele BNS, din 2021 încoace, atât sărăcia absolută cât și cea extremă au crescut constant, cu o accelerare evidentă în ultimii doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.