Șase companii se înghesuie să proiecteze patru poduri peste Prut

Luni, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) dni România, a anunțat depunerea a șase oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate al patru poduri ce urmează să fie construite peste râul Prut.

Cele patru poduri incluse în proiect sunt:
– Podul Stanca (România) – Costești (Republica Moldova);
– Podul nou Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova);
– Podul Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova);
– Podul Răducăneni (România) – Barboieni (Republica Moldova).

Ofertanții care au depus propuneri sunt:
1. Asocierea RUTIER CONEX XXI S.R.L. (LIDER) – SC TOTAL ROAD S.R.L. (ASOCIAT);
2. SC ARTEHNIS S.R.L.;
3. Asocierea S.C. PROIECT – CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA S.R.L. (LIDER) – S.C. TQM MANAGEMENT S.R.L. (ASOCIAT);
4. DONPREST COM S.R.L.;
5. S.C. TOTAL BUSINESS LAND S.R.L.;
6. S.C. LIKE CONSULTING S.R.L..

Valoarea totală a celor patru contracte este de 1,61 milioane de lei (fără TVA), iar perioada contractuală pentru elaborarea fiecărui studiu de fezabilitate este de 12 luni.

Finanțarea acestor contracte este asigurată din veniturile bugetului de stat al României.

Aceste proiecte de construcție a podurilor peste Prut reprezintă o inițiativă importantă pentru consolidarea infrastructurii de transport între România și Republica Moldova, facilitând conectivitatea și dezvoltarea economică între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Prut #pod #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.