Șase companii se înghesuie să proiecteze patru poduri peste Prut

Luni, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) dni România, a anunțat depunerea a șase oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate al patru poduri ce urmează să fie construite peste râul Prut.

Cele patru poduri incluse în proiect sunt:
– Podul Stanca (România) – Costești (Republica Moldova);
– Podul nou Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova);
– Podul Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova);
– Podul Răducăneni (România) – Barboieni (Republica Moldova).

Ofertanții care au depus propuneri sunt:
1. Asocierea RUTIER CONEX XXI S.R.L. (LIDER) – SC TOTAL ROAD S.R.L. (ASOCIAT);
2. SC ARTEHNIS S.R.L.;
3. Asocierea S.C. PROIECT – CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA S.R.L. (LIDER) – S.C. TQM MANAGEMENT S.R.L. (ASOCIAT);
4. DONPREST COM S.R.L.;
5. S.C. TOTAL BUSINESS LAND S.R.L.;
6. S.C. LIKE CONSULTING S.R.L..

Valoarea totală a celor patru contracte este de 1,61 milioane de lei (fără TVA), iar perioada contractuală pentru elaborarea fiecărui studiu de fezabilitate este de 12 luni.

Finanțarea acestor contracte este asigurată din veniturile bugetului de stat al României.

Aceste proiecte de construcție a podurilor peste Prut reprezintă o inițiativă importantă pentru consolidarea infrastructurii de transport între România și Republica Moldova, facilitând conectivitatea și dezvoltarea economică între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Prut #pod #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.