Șase companii se înghesuie să proiecteze patru poduri peste Prut

Luni, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) dni România, a anunțat depunerea a șase oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate al patru poduri ce urmează să fie construite peste râul Prut.

Cele patru poduri incluse în proiect sunt:
– Podul Stanca (România) – Costești (Republica Moldova);
– Podul nou Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova);
– Podul Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova);
– Podul Răducăneni (România) – Barboieni (Republica Moldova).

Ofertanții care au depus propuneri sunt:
1. Asocierea RUTIER CONEX XXI S.R.L. (LIDER) – SC TOTAL ROAD S.R.L. (ASOCIAT);
2. SC ARTEHNIS S.R.L.;
3. Asocierea S.C. PROIECT – CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA S.R.L. (LIDER) – S.C. TQM MANAGEMENT S.R.L. (ASOCIAT);
4. DONPREST COM S.R.L.;
5. S.C. TOTAL BUSINESS LAND S.R.L.;
6. S.C. LIKE CONSULTING S.R.L..

Valoarea totală a celor patru contracte este de 1,61 milioane de lei (fără TVA), iar perioada contractuală pentru elaborarea fiecărui studiu de fezabilitate este de 12 luni.

Finanțarea acestor contracte este asigurată din veniturile bugetului de stat al României.

Aceste proiecte de construcție a podurilor peste Prut reprezintă o inițiativă importantă pentru consolidarea infrastructurii de transport între România și Republica Moldova, facilitând conectivitatea și dezvoltarea economică între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Prut #pod #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.